FOTO Unul dintre cele mai sacre locuri din lume este transformat într-un mega-resort de lux / „O lovitură gravă și o rușine”

Un loc considerat sacru de evrei, creștini și musulmani, și care, de-a lungul timpului, a reprezentat o destinație pentru vizitatorii în căutarea unor experiențe mai degrabă spirituale, se află în centrul unei dispute profane privind planurile autorităților de transformare a acestuia într-un nou megaproiect turistic, scrie BBC.

Cunoscut local sub numele de Jabal Musa, Muntele Sinai, aflat în Egipt, mai exact în Peninsula Sinai, o regiune din estul țării, între Marea Mediterană și Marea Roșie, nu este doar o formațiune geografică impresionantă, ci și un simbol al revelației divine.

Pentru creștini Muntele Sinai este locul unde se spune că Moise a primit Cele Zece Porunci de la Dumnezeu, iar musulmanii îl consideră, de asemenea, un loc sfânt. Tradiția islamică susține că aici a avut loc întâlnirea dintre Moise și Allah. Muntele Sinai este, totodată, locul de origine al unei comunități beduine tradiționale, tribul Jebeleya.

În prezent, locația izolată care face parte din patrimoniul mondial UNESCO și care cuprinde mănăstirea din secolul al VI-lea, Sf. Ecaterina, administrată de Biserica Ortodoxă Greacă, se află în centrul unei dispute, după ce autoritățile egiptene au decis să construiască aici hoteluri de lux, vile și bazaruri comerciale.

Proiectul turistic, demarat în ciuda criticilor

În 2021, Egiptul a demarat Marele Proiect de Transformare pentru turiști, finanțat de stat. Planul include deschiderea de hoteluri, cabane ecologice și un mare centru pentru vizitatori, precum și extinderea micului aeroport din apropiere și a unei telecabine către Muntele lui Moise.

„Proiectul va oferi toate serviciile turistice și recreative pentru vizitatori, va promova dezvoltarea orașului (Sfânta Ecaterina) și a zonelor înconjurătoare, păstrând în același timp caracterul ecologic, vizual și patrimonial al naturii nealterate, și va oferi cazare celor care lucrează la proiectele din Sfânta Ecaterina”, a declarat anul trecut ministrul locuințelor, Sherif el-Sherbiny.

Deși în 2023 UNESCO și-a exprimat îngrijorarea și a solicitat Egiptului să oprească lucrările de dezvoltare, să verifice impactul acestora și să elaboreze un plan de conservare, Guvernul a continuat lucrările și promovează și proiectul ca fiind „cadoul Egiptului pentru întreaga lume și toate religiile”.

Detaliind valoarea universală excepțională a sitului, UNESCO remarcă faptul că „peisajul montan accidentat din jur… formează un fundal perfect pentru mănăstire”. Potrivit UNESCO, „amplasarea sa demonstrează o încercare deliberată de a stabili o legătură intimă între frumusețea naturală și izolare, pe de o parte, și angajamentul spiritual al omului, pe de altă parte”.

În prezent, lucrările par să fi fost întrerupte, cel puțin temporar, din cauza problemelor de finanțare, Câmpia el-Raha – cu vedere la Mănăstirea Sfânta Ecaterina – a fost deja transformată. Construcția de noi drumuri continuă.

În iulie, World Heritage Watch a trimis o scrisoare deschisă prin care solicita Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO să includă zona Sfânta Ecaterina pe Lista patrimoniului mondial în pericol.

Activistii l-au contactat-o și pe regele Charles, în calitate de patron al Fundației Sfânta Ecaterina, care strânge fonduri pentru conservarea si studierea patrimoniului mănăstirii, cu colecția sa de manuscrise creștine antice de mare valoare. Regele a descris situl ca fiind „o mare comoară spirituală care trebuie păstrată pentru generațiile viitoare”.

Acest megaproiect nu este primul din Egipt care atrage critici pentru lipsa de sensibilitate față de istoria unică a țării. Însă guvernul consideră că seria sa de proiecte grandioase este esențială pentru revigorarea economiei în declin.

Țara care s-a opus vehement planurile Egiptului

Mănăstirea Sfânta Ecaterina din peninsula Sinai, la picioarele Munților Moise și Sinai din Egipt, a fost construită pe locul unde se crede că Moise a văzut Rugul Aprins, și este una din cele mai vechi mănăstiri creștine din lume. Ea a fost fondată între anii 527 și 565 d.Hr., de către împăratul bizantin Iustinian și este, în prezent, administrată de Biserica Ortodoxă Greacă.

În 2025, autoritățile egiptene au luat decizia de a recunoaște terenurile mănăstirii ca proprietate de stat. Hotărârea a provocat reacții puternice atât din partea Bisericii Ortodoxe, cât și a statului grec. De asemenea, a generat îngrijorări serioase cu privire la viitorul comunității beduine tradiționale.

Arhiepiscopul Ieronymos al II-lea al Atenei, conducătorul Bisericii Greciei, a denunțat rapid hotărârea Egiptului.

„Proprietatea mănăstirii este confiscată și expropriată. Acest far spiritual al ortodoxiei și elenismului se confruntă acum cu o amenințare existențială”, a declarat el într-un comunicat.

Într-un interviu rar, arhiepiscopul Damianos, care a condus mult timp mănăstirea Sfânta Ecaterina, a declarat pentru un ziar grec că decizia este „o lovitură gravă pentru noi… și o rușine”.

Patriarhia Ortodoxă Greacă din Ierusalim a subliniat că sfântul loc – asupra căruia are jurisdicție ecleziastică – a primit o scrisoare de protecție chiar de la profetul Mahomed. Acesta a afirmat că mănăstirea bizantină – care, în mod neobișnuit, adăpostește și o mică moschee construită în epoca fatimidă – era „un sanctuar al păcii între creștini și musulmani și un refugiu al speranței pentru o lume împotmolită în conflicte”.