Uriașa sumă care s-ar adăuga la PIB dacă am folosi Inteligența Artificială, potrivit calculelor BNR

„Integrarea la scară largă a inteligenței artificiale ar putea adăuga în următorii 10 ani un plus de creștere economică echivalent cu 14–16 miliarde de euro anual, spune Banca Centrală a României.

Câștigurile nu vin din „magia” tehnologiei, ci din automatizarea sarcinilor repetitive, din timpul economisit și din mutarea angajaților către activități cu valoare adăugată mai mare. 

În recent publicatul Raport asupra stabilității, Banca Națională spune că Inteligența artificială a avansat într-un ritm nemaivăzut, în ultimii zece ani, mult mai rapid decât cel în care s-au dezvoltat internetul, computerele sau electricitatea.

Puterea de calcul necesară antrenării modelelor de AI s-a dublat, în medie, la fiecare 5–6 luni, între 2010 și 2025. În mai puțin de trei ani, tehnologia a fost adoptată de peste 1,2 miliarde de oameni.

Această accelerare tehnologică începe să producă efecte economice concrete. Potrivit Raportului BNR, după adoptarea inteligenței artificiale de către firme, productivitatea muncii crește cu aproximativ 2–3 puncte procentuale pe an. 

Plusul de creștere economică din integrarea inteligenței artificiale 

Pentru România, potențialul este semnificativ: integrarea la scară largă a inteligenței artificiale generative ar putea adăuga în următorul deceniu un plus de creștere economică echivalent cu 14–16 miliarde de euro anual.

Câștigurile nu vin din „magia” tehnologiei, ci din automatizarea sarcinilor repetitive, din timpul economisit și din mutarea angajaților către activități cu valoare adăugată mai mare, susțin autorii raportului Băncii Naționale.

Doar 4% din joburile din România sunt expuse riscului de înlocuire completă

Piața muncii nu pare, cel puțin teoretic, amenințată frontal. Aproximativ 54% dintre locurile de muncă din România vor lucra direct alături de inteligența artificială și vor beneficia de sporuri de productivitate. 

Alte 42% vor rămâne, în mare parte, neafectate. Doar 4% sunt considerate expuse riscului de înlocuire completă. În realitate, miza nu este distrugerea masivă de joburi, ci schimbarea conținutului muncii.

Problema României nu este lipsa de potențial, ci slăbiciunea structurală a ecosistemului de inovare, arată bancherii centrali. 

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare: doar 0,46% din PIB în 2024, în scădere față de anul anterior. Din această sumă, doar 0,3% din PIB provine din sectorul privat. Altfel spus, companiile românești investesc extrem de puțin în cercetare, ceea ce limitează sever capacitatea de a transforma inteligența artificială într-un avantaj competitiv real.

Această slăbiciune se vede și în structura economiei: doar 8,8% dintre firmele din România sunt considerate inovatoare, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană. 

Startup-urile românești din zona inteligenței artificiale au atras în 2025 investiții de circa 53,8 milioane de dolari

În plus, România se numără printre puținele state membre fără companii de tip unicorn în sectorul digital. Deși, paradoxal, startup-urile românești din zona inteligenței artificiale au atras în 2025 investiții de circa 53,8 milioane de dolari — peste nivelul unor economii comparabile din regiune — acest capital rămâne insuficient pentru a crea un ecosistem de anvergură.

Adoptarea efectivă a inteligenței artificiale în firme este, deocamdată, modestă. 

Doar 3,07% dintre companiile cu peste 10 angajați folosesc soluții de AI, față de o medie europeană de 13,5%

Cele mai frecvente utilizări sunt în marketing și vânzări, urmate de producție. În domenii esențiale precum contabilitatea, logistica sau cercetarea-dezvoltarea, folosirea AI rămâne sub pragul de 1%. Tehnologia este tratată mai degrabă ca un instrument punctual de eficiență, nu ca infrastructură de bază a activității economice.

Indicele de difuzie a inteligenței artificiale confirmă această poziționare timidă. România are un scor de 15,3%, mult sub liderii europeni, precum Irlanda și Franța, și la mare distanță de statele care conduc la nivel global, precum Emiratele Arabe Unite sau Singapore. Deși interesul crește, integrarea profundă a AI în procesele economice și instituționale rămâne într-o fază incipientă.

Blocaje clasice și persistente 

Costurile ridicate, complexitatea aplicării, accesul limitat la finanțare și lipsa competențelor digitale frânează adopția tehnologică, mai arată raportul BNR. Doar 27,7% dintre români dețin competențe digitale de bază — cea mai scăzută pondere din Uniunea Europeană. Deficitul de personal calificat a devenit una dintre cele mai serioase probleme structurale pentru companii.

Și totuși, există un contrast important. România se află în topul european al tranzițiilor profesionale către ocupații din domeniul inteligenței artificiale. Peste 72% dintre cei care au făcut această trecere între 2019 și 2024 provin din domenii non-IA. Este un semnal clar că piața muncii are o capacitate ridicată de reconversie, chiar dacă sistemul de educație digitală rămâne deficitar.

În prezent, inteligența artificială este folosită în principal pentru sarcini punctuale: traduceri, generarea de idei, analiza datelor, personalizarea conținutului, redactarea de texte sau, într-o măsură mai mică, programare. La nivelul firmelor, cele mai răspândite tehnologii digitale sunt platformele online și internetul lucrurilor. La polul opus, realitatea virtuală și dronele sunt utilizate marginal, de doar 3% dintre companii.

România se află astfel într-un echilibru fragil: are acces la aceeași tehnologie ca marile economii, are oameni capabili să se reconvertească rapid, dar nu are încă structura economică, investițională și educațională necesară pentru a transforma inteligența artificială într-un motor de creștere la scară națională, conchid autorii raportului citat.