Germaniei pare ca nu-i mai pasa de Grexit, iesirea Greciei din zona Euro

Grecii isi retrag pe capete depunerile din banci, iar acest bankrun (fuga la banci) e un semn ca ei nu au incredere ca Uniunea Europeana le va salva economiile, care peste noapte ar putea fi transformate din Euro intr-o drahma devalorizata. Joi, Germania a spus „Nein” ofertei noului guvern de la Atena de prelungire a ajutorului financiar al UE prin mecanismul de control financiar european EFSF.

Daca Grexit, adica iesirea Greciei din zona Euro se adevereste, atunci cel putin o parte din conceptul european a esuat. A esuat prin abandonul unei tari europene, leagan al civilizatiei vechiului continent. A esuat prin ipocrizia de a se intinde un fals colac de salvare „tarii”, salvandu-se doar bancile straine din Grecia, care astfel s-au recapitalizat. Dar poate ca revenirea la drahma nu ar fi decat un nou inceput.

In scrisoarea trimisa in 18 februarie de ministrul de finante al Greciei, Yanis Varoufakis, sefului Euro-Gruppe, Jeroen Dijsselbloem, se cerea o prelungire de sase luni a ajutorului financiar al UE acordat prin mecanismul de salvare si control financiar EFSF. Guvernul Syriza agrea astfel continuarea controlului UE, Bancii Centrale Europene si Fondului Monetar International. In urmatoarele sase luni, Atena va negocia un program de crestere economica cu UE si FMI, care sa cuprinda masuri de reducere a datoriei de stat grecesti, se mai mentioneaza in scrisoare.

Guvernul grec atentioneaza insa asupra „situatiei economice prezente”, lasand deschis cat timp va fi nevoie pentru plata acestei datorii. A fost solicitata si o prelungire a obligatiunilor ESFS emise pentru stabilizarea bancilor elene, ca si negocierea unor scutiri partiale de datorii. Din 2010, Grecia a fost salvata de la falimentul de stat prin doua programe de ajutorare internationale. In prezent, datoria Greciei se ridica la 320 de miliarde euro, ceea ce reprezinta 175% din PIB.

Actualul program de suport financiar al Greciei din partea UE ia sfarsit la finele lunii februarie. In cazul in care robinetul cu bani europeni se inchide, Grecia va intra in faliment de stat. Acest lucru ar avea consecinte grave pentru statul grec si cetatenii sai, dar si pentru firmele si bancile straine care opereaza in Grecia.

Totodata, ramanerea Greciei in spatiul Euro e pusa sub semnul intrebarii. Vineri, ministrii de finante ai Euro-Gruppe discuta despre scrisoarea guvernului grec si rezolvarea „scandalului datoriilor” grecesti.

Cati bani germani sunt in joc? In jur de 50 de miliarde de euro. Primul „colac de salvare” aruncat Greciei de UE si FMI a fost in valoare de 73 de miliarde de euro, dintre care 15,2 miliarde parte germana, derulati prin banca de stat KfW si girati de guvernul german. Din al doilea fond de ajutorare, din care s-au platit 141,9 miliarde euro, Germaniei ii revin 38,5 miliarde euro. In ultimii trei ani insa, bancile germane si-au recuperat mare parte din datoriile debitorilor, ramanand doar cu 23,5 miliarde de euro, dintre care 15,2 miliarde chiar de la statul grec.

Noul guvern de la Atena a invocat in repetate randuri „datoria istorica” a Germaniei fata de Grecia, in urma celui de-al doilea razboi mondial, si care ar acoperi o mare parte din actuala datorie externa a Greciei. Guvernul german nu este insa dispus sa negocieze datorii recente pe fondul unor pretentii aparent stinse de decenii. Acest lucru a tensionat si mai mult relatia greco-germana, ajungandu-se ca, in ultimii ani, cancelarul Merkel sa fie hulit public la Atena si comparat cu Hitler.

Joi 19 februarie, si ministrului de finante german Wolfgang Schäuble a intrat in dizgratia noului guvern grec. Intr-o luare de pozitie a ministerului condus de acesta se mentioneaza ca „scrisoarea de la Atena nu este o propunere substantiala de rezolvare a situatiei. In fapt, e vorba de o finantare de tranzitie, fara a fi indeplinite cerintele programului. Scrisoarea nu indeplineste criteriile convenite luni, in cadrul Euro-Grup”. Spre deosebire de Schäuble, seful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, considera scrisoarea lui Varoufakis drept un semnal pozitiv si o deschidere spre compromis.

Anii trecuti, nici ministrul de finante si nici cancelarul german nu concepeau o Europa fara Grecia si o Grecie fara Euro. Se pare ca acum lucrurile s-au mai schimbat. Este Grecia atat de incorigibila in politica ei fiscala si de reforme, in cheltuiala fara masura si fara acoperire de la buget? Sau nu mai sunt bancile germane in pericol, caci cu banii europeni de salvare a Greciei bilanturile li s-au mai echilibrat?

Sa nu uitam ca, in plina criza, firme germane livrau grecilor submarine in valoare de aproape trei miliarde de euro, iar statul german isi incasa portia de impozit din aceste venituri provenite din bani de la guvernul grec. Azi, Germania nu mai e locomotiva, ci super-locomotiva economica a Europei, un „panzer al exporturilor” mereu in excedent, pe cand Grecia a devenit „ciuca batailor”, o tara „de lenesi”, de evazionisti fiscali si de bogati tradatori de patrie care isi ascund banii prin paradisuri fiscale.

E asa buna Germania si asa rea Grecia? Sunt cele doua tari poli deveniti incompatibili ai unei ordini europene care se clatina sub presiunea unui mediu economic si financiar de nestrunit? Prin „Nein”-ul sau la solicitarea de pasuire a datoriilor grecesti, guvernul german arata ca intre valorile europene care ii sunt dragi doar banul sta la loc de frunte. Iar restul nu mai conteaza, nici Grexit (Greece Exit din zona Euro) nemaiaparand atat de amenintator.