Sari direct la conținut

Primul la rezidențiat în 2025, despre propunerea lui Bolojan: „Un pansament superficial pus peste o rană foarte adâncă”

HotNews.ro
Primul la rezidențiat în 2025, despre propunerea lui Bolojan: „Un pansament superficial pus peste o rană foarte adâncă”
Medicul rezident Andrei Trifu. Sursă foto: Captură video Educato TV

Andrei Trifu, absolventul de medicină care a obținut cel mai mare punctaj la concursul de rezidențiat anul trecut, consideră că este nevoie de soluții pe termen lung pentru a fi atrași medicii să profeseze și în zone unde sistemul nu acoperă nevoile românilor.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat marți că absolvenții de medicină de la facultățile de stat „au o obligație față de țara acesta” și ar trebui să profeseze câțiva ani în România după terminarea studiilor.

Andrei Trifu a luat cel mai mare punctaj, 944 din 950, la concursul de Rezidențiat în 2025 și lucrează în secţia de Cardiologie a Spitalului Elias din Capitală, potrivit Observator News.

Tânărul aflat la început de carieră consideră că problema pusă de premierul Ilie Bolojan privind rezolvarea unor dezechilibre între mediul rural și cel urban este „una reală, cu care ne confruntăm cu toții”, însă soluția invocată de șeful Guvernului este, în opinia lui Trifu, „doar un pansament superficial pus peste o rană foarte foarte adâncă”.

„Cred că trebuie privit mai depare de atât, cred că trebuie găsite soluţii pe termen lung şi evident asta înseamnă să ne gândim cum putem să-i facem pe oameni să-şi dorească să se ducă şi să muncească în acele locuri”, a declarat rezidentul la cardiologie pentru News.ro.

El a povestit că are mulți colegi de facultate, unii chiar din provincie, care își doresc să profeseze pe meleagurile natale, însă mulți au denunțat lipsa de infrastructură din unitățile medicale și a unor echipe multidisciplinare.

„Te trezeşti în spitalul în care ai ajuns că nu ai echipamente”

„Învăţăm nişte lucruri în facultate, în Rezidenţiat şi te trezeşti în spitalul în care ai ajuns să munceşti că nu ai echipamente, nu ai aparatură, nu ai medicamente, nu ai colegi pe diverse specialităţi cu care, evident, vrei să colaborezi, vrei să te ajuţi, şi aceasta este o situaţie periculoasă evident, în primul rând pentru pacienţi dar şi pentru noi, din punct de vedere al riscului de eroare medicală”, a explicat Trifu.

El a indicat că pe lângă o infrastructură adecvată în spitale este nevoie și de condiții astfel încât cadrele medicale să fie dispuse să lucreze în zone unde este deficit de personal, iar o soluție poate fi găsită după un dialog între politicieni și profesioniștii din domeniul sanitar.

„Vrei să ai o viaţă şi în afara spitalului, vrei să ai lucruri pe care le poţi face în zonele respective când termini munca la spital, in week-enduri sau în timpul tău liber, şi pentru asta este nevoie de o voinţă politică şi în primul rând cred că trebuie să se înţeleagă aceste aspecte”, a mai declarat Trifu, adăugând că este necesar ca doctorii să aleagă din proprie inițiativă să lucreze în zone deficitare, nu din obligație.

Absolvenții de medicină din generațiile mai tinere, inclusiv el, doresc să se specializeze la studii în străinătate, pentru un timp limitat, astfel încât să deprindă experiențe pe care în România nu le pot avea și să își folosească cunoștințele dobândite după întoarcerea în țară, a subliniat Trifu.

„Cei care îşi doresc să rămână definitiv în afară au ca principală motivaţie nu aspectul financiar, ci cel legat de infrastructura din spitale, de condiţiile pe care le au medicii acolo şi de respectul pe care îl are cadrul medical în ţările europene din vest”, a mai spus tânărul rezident pentru News.ro.

INTERVIURILE HotNews.ro