„Betoane de Nisip” în epoca Soare pe valută. Când plecam la mare de la București și ajungeam pe plaje pline de turiști din Vest

La începutul anilor ’60, în plin proces de consolidare a dictaturii comuniste, Litoralul părea a fi singura oază de libertate din țară. Pe coasta Mării Negre veneau pentru prima dată turiști vestici (nordici relaxați, nemți din RFG, francezi), lucru de neimaginat în anii ’50.

Vestul democrat întâlnea Estul puterii populare, cetățenii liberi ai Europei luau contact estival cu oamenii muncii din lagărul socialist.

Au venit apoi anii ’70 cu și mai multă deschidere, cu discoteci pe valută deschise până la 3 dimineața, cu ABBA, cu Eric Clapton care cânta „Wonderful Tonight” și cu „Bohemian Rapsody” care răsuna, cu țigări străine, Pepsi și Cola, suedeze mereu blonde, veselie, momente luminoase din tinerețea părinților noștri.

Existau însă și turiști străini care îi scriau direct lui Nicolae Ceaușescu, nemulțumiți fiind de calitatea serviciilor turistice.

Citește, pe B365.ro, un dialog între arhitecta Irina Tulbure și jurnalista Antaoneta Dohotariu, despre arhitectura modernistă a Litoralului și despre cum a ajuns România socialistă să atragă turiști străini în salba de stațiuni creată special pentru ei – Neptun, Olimp, Jupiter, Saturn.