Președintele american Donald Trump a insistat ca SUA să preia „într-un fel sau altul” Groenlanda. După ce a amenințat că va impune taxe vamale țărilor europene care se opun achiziției, ducând la tensiuni între America și Europa, liderul de la Casa Albă a anunțat că în cele din urmă a negociat un acord privind insula cu șeful NATO, Mark Rutte.
După săptămâni de declarații agresive în care a amenințat cu anexarea Groenlandei, chiar prin forță dacă Danemarca refuză să o vândă, președintele american Donald Trump a promis miercuri, în discursul susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, că nu va recurge la forță pentru a anexa Groenlanda, dar a insistat că își menține obiectivul ca SUA să cumpere această insulă arctică importantă strategic și a cerut „negocieri imediate”.
Astfel, Statele Unite și Danemarca își vor renegocia acordul lor de apărare privind Groenlanda semnat în 1951, a precizat joi, pentru AFP, o sursă apropiată discuțiilor desfășurate în ziua precedentă la Davos între Donald Trump și Mark Rutte.
Acord pentru Groenlanda
Conform acestei surse, acordul cadru privind Groenlanda anunțat miercuri de Trump va implica o sporire a contribuției aliaților la securitatea acestei insule arctice.
Evoluțiile din jurul Groenlandei au fost urmărite atent și la Moscova. Marți, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a descris Groenlanda drept o „parte nenaturală a Danemarcei”, calificând-o drept un „câștig colonial”. A doua zi, fostul președinte rus și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, a afirmat că Trump „vrea să rămână pentru totdeauna în istorie” și, simultan, „să devină ca președintele Rusiei”.
Medvedev susținea că acest lucru ar fi „imposibil”, deoarece Groenlanda „nu a fost niciodată legată direct de America”. În contrast, președintele rus Vladimir Putin a susținut că disputele legate de insula arctică „nu privesc” Moscova.
În realitate, la Kremlin pare să existe o altă evaluare, dând impresia că nu este pe deplin de acord cu opinia lui Putin că pretențiile lui Trump asupra Groenlandei „nu privesc” rușii, notează publicația rusă independent Meduza, care scrie din exil.
Ce spune documentul Kremlinului
Potrivit unui manual de „ghidaj” transmis de Administrația Prezidențială instituțiilor media de stat și celor loiale puterii, intrat în posesia publicației Meduza, jurnaliștilor li se recomandă insistent să acorde cât mai multă atenție subiectului Trump–Groenlanda.
Informația a fost confirmată pentru Meduza de un angajat al unei publicații de stat și de un jurnalist de la o publicație online apropiată de autorități. „Ne-au săturat cu Groenlanda, ai impresia că subiectul a devenit mai important decât operațiunea specială militară (războiul din Ucraina, n.r.)”, s-a plâns unul dintre ei.
Același jurnalist consideră că scopul este acela de a-i convinge pe ruși de „slăbiciunea Occidentului” și de ideea că anexarea Peninsulei Crimeea și a altor teritorii ucrainene „nu este nimic ieșit din comun: statele puternice pot face astfel de lucruri”.
Materialele jurnaliștilor ruși ar trebui să sublinieze că liderul american „vrea să intre în istorie ca președintele care a mărit teritoriul țării” și că „se inspiră din succesul lui Vladimir Putin”.
De asemenea, se insistă pe ideea că, la fel ca Putin, Trump înțelege că disputele cu statele europene vor fi uitate, în timp ce „teritoriile rămân”.
De asemenea, redacțiilor li se recomandă să accentueze faptul că disputele dintre SUA și UE pe tema Groenlandei „slăbesc Occidentul” și că „distrug NATO”.
„NATO nu mai este o alianță unită și solidară”
Conform indicațiilor din documentul cu instrucțiuni pentru presa de stat și pro-Kremlin, publicul rus ar trebui să creadă că liderii europeni nu sunt capabili să asigure securitatea și stabilitatea fără acordul Washingtonului și nici să formuleze o poziție clară privind Groenlanda.
În articolele dedicate acestui, jurnaliștii sunt îndemnați să-l menționeze din nou pe Putin și să afirme că președintele rus „forțează America să poarte un dialog de pe poziții de egalitate”, în timp ce liderii europeni „protestează timid pe rețelele sociale”, „inundând internetul cu clipuri generate de inteligență artificială în sprijinul Groenlandei”.
„NATO nu mai este o alianță unită și solidară, ci o alianță de competitori gata să-și pună piedici unii altora”. Aceasta este concluzia pe care jurnaliștii apropiați de putere sunt încurajați să o promoveze. De asemenea, li se sugerează să-l citeze pe Serghei Lavrov, care a pus sub semnul întrebării viitorul NATO și a numit evenimentele din jurul Groenlandei o „dramă groenlandeză”.
Înainte ca Trump să renunțe la planul taxelor vamale majorate pentru Europa, jurnaliștilor ruși li s-a recomandat să insiste asupra presupuselor pierderi economice, care ar fi fost între 8 și 15 miliarde de euro, pe care le-ar fi suferit Germania, singura țară menționată explicit în documentul atribuit Administrației Prezidențiale.
Ce a scris presa rusă loială
O parte a presei ruse a început deja să urmeze aceste indicații, conform Meduza. Agenția RIA Novosti îl citează pe Igor Șatrov, șeful Consiliului de Experți al Fondului pentru Dezvoltare Strategică: „Rusia a trebuit să rezolve problema (peninsulei Crimeea), și a rezolvat-o. La fel și Statele Unite: au o problemă de rezolvat și o rezolvă.”
Agenția Regnum a scris că „Trump îl copiază pe Putin”, iar politologul Dmitri Matiuşenkov, citat de publicație, reproduce aproape literalmente tezele Kremlinului: „Pentru Trump, alipirea Groenlandei este o șansă de a transforma SUA în a doua cea mai mare țară din lume ca suprafață”.
Komsomolskaia Pravda, a invocat declarațiile șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov, și și-a asigurat cititorii că „prăbușirea NATO” este cât se poate de probabilă.