Ghid de supraviețuire financiară în criză / Cum să reușim să trecem cu bine printr-un an tumultos financiar

Ca individ, recomandările specialiștilor sunt de a pune bani deoparte, fie și 10 lei lunar dar și renunțarea la a cumpăra ceea ce nu e de strictă necesitate. Pentru firme, căutați surse alternative de finanțare (știați că sunt companii care închiriază capital?) sau căutați să vă asociați cu alții pentru a putea trece mai ușor orin turbulențe. Acestea sunt o parte dintre concluziile unei conferințe organizate de HotNews la BNR, la care au participat lideri din business și din economie.

Tudor Mihăilescu, Group Chief Financial Officer eMag: Cum să câștig mai mult? Modelul de îmbogățire peste noapte nu e fezabil

În primul rând, v-aș încuraja să aveți o secțiune de educație financiară. Cred că e o temă pe care trebuie să ne-o asumăm cu toții. Să nu așteptăm ca Statul sau altă entitate să vină să ne să ne ajute. Cred că la nivel micro putem avea cu toții contribuții în acest sens, a spus CFO-ul Grupului eMag.

Tudor Mihăilescu a abordat 3 teme pe care să le avem în minte atunci când avem de traversat o perioadă de turbulență financiară.

„Prima temă: cum să câștig mai mult. Și aici poate ar trebui pus accentul pe răbdare. O parte din tineri au crescut cu niște modele de îmbogățire peste noapte și încearcă să aplice asta în carieră, în modul în care investesc. De ce să investesc să zicem pe Bursă, la o companie care îmi dă un divident 8 %? Nu mai bine găsesc un bitcoin, ceva care promite 11.000%? Practic, lipsa asta de răbdare uneori costă”, spune CFO-ul grupului eMag.

Cum câștig mai mult, așadar? Ca să am ce investi, mai întâi trebuie să economisesc. Și aici cred că avem o bună ocazie de a discuta despre asta încă de la nivelul școlii. Poate pornind chiar de la nivelul de grăniniță, unde prin jocuri adaptate la nivelul copiilor, aceștia pot învăța de ce, dacă ai 10 bomboane, e bine să-ți pui una deoparte, pentru zile mai amare

Aș încuraja apoi presa să discute cât mai mult despre aceste teme legate de cum economisesc și cum investesc

Laurian Lungu – Consilium Policy Advisors Group: Găsești acum firme care îți închiriază capitalul. Totul e să fii inventiv

Există acum o cantitate atât de mare de informații astăzi încât oamenii care cu adevărat au spirit antreprenorial au de unde alege. Dacă firma ta e într-o poziție vulnerabilă poate căuta soluții nu neapărat de restructura, ci de a se refinanța.

Bani sunt în piețe. Am participant la câteva întâlniri de business și am rămas mirat de cât de inovative sunt sunt firmele pe partea de accesare de capital.

Acum găsești în piață firme care de pildă îți închiriază capitalul. Și care apoi te taxează în funcție de mișcările robotului care lucrează- de câte ori se mișcă roboțelul și mută piesa la care lucrează. Sunt tot felul de inovații astea financiare, prin care lumea merge înainte.

Poate că mulți suntem noi nu suntem încă acest tip de curent inovativ, dar lumea merge înainte și o parte dintre antreprenori citesc, se informează și participă la aceste schimbări. Sunt convins de asta

Se vorbește foarte mult despre educația financiară. Dar eu mă întreb : de câtă educație financiară au avut cei de la Uipath? Ei au mizat pe foarte multă inventivitate. Și pe exploatarea unor nișe.

Dar idea e că accesul la capital trebuie să se diversifice. La noi în România avem preponderent o finanțare bancară.

Băncile finanțează cele mai multe businessuri, deși dacă te uiți la numărul de companii care se finanțează prin bănci, acesta este foarte mic.

Este o problemă structurală pe care o avem de zeci de ani. Ideea este să te să te diversifici, să poți să accesezi alte tipuri de finanțări. Acum avem crownfounding, avem o serie de fonduri care vin, se uită la România și care au capital de investit în țara noastră. După mine e doar o problemă de a găsi acele fonduri și de a le pune la treabă.

Andrei Cionca, Impetum Group: Trebuie să înțelegem miturile în care am trăit ca generație și ca țară

Da, eu cred în primul rând că trebuie să înțelegem miturile în care am trăit ca generație și ca și țară. Noi am fost educați că suntem excepționali. Vă aduceți aminte probabil că pe toate televizoarele vedeam olimpici de matematică și de fizică care se întorceau de pe nu știu unde și noi toți credeam că suntem o generație de olimpici.

Să nu trăim cu imaginea asta, că suntem niște generații de genii și de oameni foarte dotați. Ne dăm seama acum, când analizăm cifrele macroeconomice, că totuși economia noastră este una extrem de mica. Nu reușim să ducem potențialul nostru acolo încât să creeze un impact real, iar lucrul ăsta ne frustrează.

În loc să ne determine să facem o cercetare și să vedem de ce se întâmplă treba asta și cum să tratăm cu adevărat problemele. Și atunci eu aș spune că prima schimbare ar fi să ne asumăm lecția umilinței, a smereniei. Ca generație de tineri manageri cred că ar trebui să ne asumăm această lecție a smereniei. Ca să înțelegem ceea ce uneori de fapt nu înțelegem?

Să înțelegem de fapt că sunt foarte multe lucruri pe care nu le știm, că suntem prima generație în pantofi, pentru că părinții niciunuia dintre noi nu cred că au făcut ceea ce facem noi, având în vedere că a fost o cu totul altă societate înainte de 1989. Și cred că trebuie să vorbim despre lucrul ăsta. Prieteni, nu suntem așa cum ne vedem dimineață, pe fiecare în oglindă.

Și poate că ar trebui să ne uităm cu mai multă aplecare la niște modele. Și mă refer aicea la modelul Israelului, care acum 10 ani a ales să piardă niște bani în câteva startup-uri de tehnologie pentru a se transforma radical apoi. Ca stat și ca economie. Isaraelienii sunt azi al doilea Silicon Valley din lume. Am prezentat de câteva ori un chart cu nivelul sumelor investite în start-up-urile israeliene și exit-urile care au avut loc după 10 ani de zile. E ceva fabulous! Ei și-au reorientat practic întreaga economie.

M-aș uita apoi la modelul polonez, care este un model mult mai îndrăzneț. Am discutat acum două săptămâni cu șeful fondurilor de investiții suverane. Polonia are 40 de fonduri de investiții în start-up-uri, cu bani de la guvern, acestea fiind administrate super-profesionist, de oameni din sectorul privat, pe care n-avem voie să-i schimbăm timp de 3 ani de zile. În Polonia sunt 40 de fonduri de investiții care operează , iar un milliard în piață. Imaginați-vă care este rezultatul în ecosistem.

În România avem 2 fonduri de investiții care au avut 70 de milioane de euro, bani pe care i-au terminat. PNRR-ul nostru, care ar trebui să gestioneze banii ăștia dați de statul român, dar gestionați de European Investment Fund este cu un în întârziere. La toate evenimentele pe care noi le avem cu startup-uri românești suntem invadați de fonduri din Bulgaria, de fonduri din Polonia, de fonduri de peste tot. Și noi stăm, 3 fonduri de investiții românești și ne uităm că banii noștri din fondurile trecute s-au terminat iar cei din fondurile următoare încă n-au venit.

Israelienii au un program genial care se numește IP passport, în care dacă ai o idee senzațională, finanțează startup-urile oriunde ar fi în lume, cu o singură condiție: să muți IP-ul la ei, în Israel. Pe ei asta îi interesează: proprietatea intelectuală!

Mi se pare cumva că noi, ca generație și ca Stat dacă vreți, avem puține șanse să dăm gol, iar când prindem mingea marcăm un frumos autogol!

Așa că, decât să ne apucăm să le dăm altora lecții, aș sugar ca mai întâi să înțelegem în ce situație ne aflăm. Cu toate tarele despre care vorbeam: educaționale, că nu știm să ne asociem, că nu avem capital, că vin unii și ne plătesc ca să lucrăm de fapt în lohn pentru ei…

Nu reușim să ne ținem valoarea adăugată în țară. Trebuie să înțelegem realitatea exact așa cum este. Pentru că, rezolvarea unei probleme începe prin a o conștientiza. Iar mie mi se pare că noi nu conștientizăm încă problemele pe care pe care le avem . Și de asta apare o diferență și în stududiile pe care le facem, între percepție și realitate. Cred cu tărie că din asemenea discuții sincere, transparente și cu picioarele pe pământ pot ieși soluții extrem de constructive.

Florian Libocor, economist șef BRD-GSG: Trebuie să înțeleagă fiecare că e nevoie să își facă un buffer, o rezervă de bani

Sunt absolut de acord cu smerenia.

Ce am observat eu la nivel de filozofie de consum este că nu se face distincție între ce am nevoie și ce prefer. Dacă reușește consumatorul de la noi, indiferent de vârstă, să facă diferența între necesitate și preferință, deja e un pas bun în sensul de a-i îmbunătăți cunoștințele în materie de finanțe. Știm cu toții știe foarte bine că dacă omul are 100 de lei și 40 de lei ar fi maximul sumei pe care ar putea-o împrumuta la bancă, atunci 40 de lei se împrumută. Nu are niciun fel de aplecare înspre a economisit ceva.

Fac o parantează doar cât să vă amintesc de modelul de consum care a funcționa o bună bucată de timp la noi. Până acum câțiva ani, când cineva care muncise afară se întorcea acasă își lua o altă mașină sau alt televizor. Vecinii lui, văzând ce și-a luat ziceau: păi ce, eu nu pot să-mi iau? Ia să vezi cum pot și eu! Și în nu puține cazuri s-au dus și s-au împrumutat doar pentru a-și lua un televizor mai mare, deși aveau unul normal, care funcționa foarte bine. Asta e diferența dintre necesitate și preferință.

După aceea, mai apare o întrebare: cum să împărțim banii? Aici nu am o rețeta ideală, dar cred că trebuie să înțeleagă fiecare că e nevoie să își facă un buffer, o rezervă de bani. Așa cum își fac, firmele, băncile, așa cum își face și Statul.

Știu, mi se va spune că e foarte greu să economisești, mai ales atunci când lucrezi pe salariul minim. De acord, salariul minim la noi este un salariu din care nu poți să trăiești. Dar, trecând peste asta, este imposibil să nu reușești să pui deoparte 5 lei sau 10 lei sau 20 de lei într-o lună. Pentru că banii aceia se adună încet. Funcția aceasta de economisire ar trebui să ne însoțească mereu.

Mihai Copaciu, dir. adj. Direcția de Modelare din cadrul BNR: Cred că că e cazul să fim prudenți pentru 2023

Cred că că e cazul să fim prudenți pentru 2023 . Pentru că s-ar putea să mai avem niște șocuri de o anume magnitudine. Nu am în vedere neapărat situația China/Taiwan, dar mă uit la situația din Iran, despre care nu știi cum se va dezvolta . Sau la o posibilă adâncire a războiului în Ucraina.

Din punctul meu de vedere ar trebui să iau decizii în funcție de cel mai rău scenariu pe care-l am în minte.

Ionuț Lianu, CEC Bank: Încearcă să înțelegi ce produce valoare și pentru cine. Nu trebuie să acționezi tot timpul, dar trebuie mereu să cauți, să înțelegi

Din experiența mea de viață și din job-urile pe care le-am avut, dar și din cee ace am încercat personal în zona de investiții, aș sugera ca stretegie focusul pe ceea ce aduce valoare adăugată.

Încearcă să înțelegi ce produce valoare și pentru cine. Nu trebuie să acționezi tot timpul, dar trebuie mereu să cauți, să înțelegi lucrurile cât mai bine, pentru că până la urmă crizele sunt oportunități și e important să știi deja în momentul în care apare această oportunitate, pe care să ți-o asumi și la care să renunți.

Iar în momentul în care apare o asemenea alegere și decizi să ți-o asumi, fă-o cu tot curajul și mergi înainte, pentru că asta îți dă și forța să te ții acolo un an sau 2-3 până când se va fi dovedit că ai făcut alegerea bună.

Paul Cârlănaru, CEO CITR: Să fim mai deschiși în a aduce un partener alături de noi, în a căuta și variante alternative de atragere de capital

Pasul următor pe care trebuie să-l facem este în direcția de a înțelege zona de asociere ca modalitate de a crește businessul.

Ce facem ca să creștem în continuare? E bine să ne punem uneori întrebarea asta și să fim mai deschiși în a aduce un partener alături de noi, în a căuta și variante alternative de atragere de capital de investiții, pentru că într-adevăr poate fi provocator și dificil să te finanțezi în anumite condiții.

Foarte multe segmente din economia noastră sunt extrem de granulare și avem foarte multe companii mici.

Important e să reușim să formăm eventual grupuri de firme mai mari, mai puternice, care să fie capabile să treacă prin vremuri dificile. Importante mi se par două lucruri: de a cunoaște mecanisme și a le înțelege. Iar al doilea este legat de încredere. Modelele sunt într-o în continuă schimbare.

N.Red: Toate declarațiile participanților au fost făcute în nume personal, fără a implica în vreun fel instituțiile cu care sunt asociați.

Conferința este prima dintr-o serie de evenimente sub marca „Key points, powered by HotNews” prin care încercăm să aducem puțină lumină în această ceață care înconjoară anul 2023