LIVE Război în Ucraina, ziua 855: Zelenski a semnat un acord de securitatea cu UE / Rusia a pierdut în medie 1000 de soldați pe zi în luna mai – NYT / Armata ucraineană susține că a respins trupele ruse dintr-un cartier al orașului Ceasiv Iar
Sinteza zilei:
- Un oficial de la Moscova lansează un avertisment Occidentului: SUA ar trebui să ţină cont de discuţiile în curs privind posibila modificare a doctrinei nucleare a Rusiei
- O uzină chimică din regiunea Tver din Rusia a fost ținta unui atac cu dronă în cursul nopții de joi spre vineri
- Moscova a mobilizat 10.000 de migranţi cu cetăţenie rusă pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina
- Procurorii ruși au anunțat joi că au cerut unui tribunal să recunoască drept „genocid asupra popoarelor sovietice”
- Primele avioane F-16 urmează să sosească luna viitoare
- Dmitri Rogozin spune că „este timpul să ardem până la rădăcină tot ce este ucrainan”, astfel încât „să nu rămână nicio urmă”
- Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat joi, la Bruxelles, un pact de securitate cu Uniunea Europeană
- Armata ucraineană susține că a respins trupele ruse din cartierul estic al orașului Ceasiv Iar
- După doi ani şi patru luni de când a lansat invazia asupra Ucrainei, Rusia nu este nici acum în măsură să realizeze „străpungeri semnificative” pe câmpul de luptă, a remarcat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg
- Pierderile armatei ruse în Ucraina în luna mai au ajuns, din cauza ofensivei din regiunea Harkov, la o medie de peste 1.000 de morți și răniți pe zi, relatează New York Times, citând citând servicii de informații americane și NATO.
Evenimentele din ziua 855 a războiului din Ucraina sunt LIVE aici pe HotNews.ro:
Liderul extremei drepte franceze, Jordan Bardella, a dat asigurări joi că nu va lăsa „imperialismul rus să absoarbă un stat aliat precum Ucraina”, în timp ce a insistat că va refuza trimiterea de soldați francezi pe teritoriul ucrainean dacă va deveni prim-ministru după alegeri legislative, relatează AFP.
Pierderile armatei ruse în Ucraina în luna mai au crescut dramatic din cauza ofensivei din regiunea Harkov, cu o medie de peste 1.000 de morți și răniți pe zi, relatează New York Times, citând citând servicii de informații americane și NATO. Conform New York Times, armata rusă recrutează 25-30.000 de oameni pe lună, ceea ce este aproximativ egal cu numărul pe care îl pierde, scrie Ukrainska Pravda.
Trupele ruse au atacat orașul Harkov pe 26 iunie cu o bombă FAB-500 echipată cu un kit de planare, pentru prima dată de la începutul războiului la scară largă, a declarat Oleksandr Filchakov, șeful parchetului regional, relatează Kyiv Independent.
Cel puțin patru persoane au fost rănite , a informat guvernatorul regional, Oleg Sîniegubov.
Ursula von der Leyen: UE are nevoie de 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a estimat joi în timpul summitului european că blocul comunitar va avea nevoie în următorul deceniu de circa 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare, informează agenţiile EFE și Agerpres.
Ea a prezentat această concluzie în faţa liderilor celor 27 de state membre ale UE, reuniţi joi şi vineri la un summit la Bruxelles pentru a discuta – pe lângă numirile în posturile europene cheie în urma alegerilor europarlamentare – despre necesitatea reducerii dependenţei energetice, creşterea capacităţilor generale de apărare şi consolidarea bazei tehnologice şi industriale a sectorului european al apărării, în contextul războiului din Ucraina.
Preşedinta Comisiei Europene a susţinut în faţa liderilor europeni că, între anii 1991 şi 2021, Rusia şi China au investit în sectorul apărării cu aproximativ 400 de miliarde de euro mai mult decât Uniunea Europeană, potrivit unor surse diplomatice.
Ursula von der Leyen a amintit că bugetul multianual al UE până în 2027 are alocată pentru finanţarea proiectelor de securitate şi apărare 11,5 miliarde de euro, la care se adaugă 11 miliarde din Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asistenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal pentru a susţine Ucraina în războiul cu Rusia.
Șefa Comisiei Europene nu a detaliat tema finanţării celor 500 de miliarde de euro, menţionând doar posibilitatea emiterii din nou de datorie comună, la fel ca în cazul planului european de relansare post-pandemie, idee agreată de unele state membre, dar faţă de care altele sunt reticente, cum ar fi de exemplu Germania şi Olanda.
Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, nu intenţionează să participe la summitul NATO care se va desfăşura la Washington în perioada 9-11 iulie, a transmis joi biroul său de presă, potrivit agenţiei germane de presă DPA.
El şi-a motivat această decizie prin dezacordul său faţă de politica guvernului de la Sofia privind Ucraina. Deşi Bulgaria trece din 2021 printr-o criză politică perpetuă, cu alegeri anticipate şi guverne interimare succesive, aceste guverne au sprijinit Ucraina în războiul cu Rusia, inclusiv cu arme şi muniţii, în pofida relaţiilor tradiţionale apropiate între Bulgaria şi Rusia.
Preşedintele Rumen Radev refuză să conducă delegaţia bulgară la summitul NATO, ca urmare a divergenţelor cu guvernul asupra unor poziţii ale Bulgariei la summit, a precizat biroul său de presă, într-un comunicat citat de Agerpres.
Stoltenberg: Rusia nu e capabilă să realizeze „străpungeri semnificative” pe frontul din Ucraina
După doi ani şi patru luni de când a lansat invazia asupra Ucrainei, Rusia nu este nici acum în măsură să realizeze „străpungeri semnificative” pe câmpul de luptă, a remarcat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat AFP.
„În primăvară au încercat din nou să lanseze o ofensivă, dar până acum au obţinut doar câştiguri limitate (…) Noi nu avem alte indicii sau motive să credem că Rusia are capacităţile ori forţa de a realiza străpungeri semnificative”, a explicat Stoltenberg.
Totuşi, el a avertizat că trupele ruse vor continua probabil să exercite presiune pe diferite sectoare ale frontului şi să-şi multiplice atacurile aeriene.
„Dar ceea ce noi am constatat este că ucrainenii au fost capabili să reziste”, a continuat secretarul general al NATO. „Au fost capabili să continue să le provoace pierderi grele invadatorilor ruşi, pe liniile de front, dar şi cu loviturile în profunzime”, a detaliat el, potrivit Agerpres.
Armata rusă a lansat pe 10 mai o nouă ofensivă în provincia Harkov din nord-estul Ucrainei, de unde trupele ruse fuseseră forţate să se retragă în urma unei contraofensive fulger lansate în toamna anului 2022 de armata ucraineană.
Aceasta din urmă a fost acum nevoită să cedeze teren în noua ofensivă rusă, dar a reuşit totuşi să oprească înaintarea trupelor ruse la Vovceansk, oraş situat la circa cinci kilometri de graniţa cu Rusia. Armata rusă şi-a intensificat de asemenea acţiunile ofensive pe frontul de est, în provinciile ucrainene Doneţk şi Luhansk. Ucraina încearcă să ţină frontul cu pierderi teritoriale minime în aşteptarea sosirii mai multor arme şi muniţii occidentale, în special a avioanelor F-16, sperând că acestea, împreună cu noile efective rezultate în urma campaniei de mobilizare aflate în desfăşurare, vor putea întoarce cursul războiului.
Armata ucraineană susține că a respins trupele ruse din cartierul estic al orașului Ceasiv Iar
Trupele ucrainene au respins forțele ruse din cartierul Kanal din estul orașului Ceasiv Iar, situat în regiunea Donețk, a declarat joi Nazar Voloșin, purtătorul de cuvânt al grupului de forțe Khortytsia, pentru agenția Interfax-Ucraina.
După ce au capturat Avdiivka în februarie, forțele ruse și-au îndreptat atenția către Ceasiv Iar, un oraș care le poate deschide pentru noi avansuri în regiunea Donețk.
Trupele ruse refuză să renunțe la intenția lor de a străpunge liniile defensive ucrainene din apropiere de Ceasiv Iar, în sectorul de front de la Kramatorsk, a declarat Voloșin. Două operațiuni de asalt sunt în derulare, a adăugat el.
„Apărătorii ucraineni continuă să mențină linia defensivă în această zonă și dau o ripostă agresorului rus”, a spus purtătorul de cuvânt, citat de The Kyiv Independent.
Trupele ruse continuă bombardarea intensivă a orașului Ceasiv Iar, inclusiv cu lansatoare de rachete multiple TOS-1 „Solntsepek”, potrivit lui Voloșin.
„Aceasta este o armă teribilă care lovește cu rachete termobarice”, a transmis Brigada 24 Mecanizată Separată din Ucraina, ale cărei unități au fost redistribuite pentru a consolida apărarea Ceasiv Iar și care a distribuit ieri un videoclip care arată orașul sub atacul Rusiei.
Cele mai aprige lupte în derulare se dau în zona canalului Siverski Doneț – Donbas, a anunțat armata ucraineană.
Forțele ruse și-au intensificat ofensiva în regiunea Donețk, concentrându-și unul dintre principalele eforturi asupra orașului Ceasiv Iar.
Prin atacarea așezărilor din apropiere, cum ar fi Ivanivske, trupele ruse încearcă să încercuiască orașul, a cărui capturare ar permite o nouă înaintare în regiune.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a cărui țară este cunoscută pentru tentativele sale repetate de a bloca ajutoarele UE pentru Ucraina, s-a dus personal joi, în marja summitului UE, să îl salute pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi lideri și-au dat mâna și apoi au purtat o conversație
Praga a îndemnat joi noi posibili donatori să se ralieze iniţiativei sale menite să furnizeze muniţii Ucrainei în faţa invaziei ruse, subliniind că mai multe contribuţii sunt necesare pentru a atinge obiectivul de 800.000 de obuze livrate Kievului, scrie AFP.
18 participă deja la proiect şi primul lot de muniţii cumpărate în afara Europei în cadrul acestei iniţiative a sosit în Ucraina. „Dacă vrem să atingem obiectivul de 800.000 de unităţi, avem nevoie de mai mulţi donatori. Ştim că muniţii sunt disponibile”, a declarat ministrul ceh al apărării, Jana Cernochova.
„Suntem gata să furnizăm până la 500.000 de obuze de artilerie de calibru mare anul acesta şi această sumă este acoperită financiar”, a dat ea asigurări, precizând că 15 ţări au furnizat fonduri pentru achiziţii, iar altele au contribuit prin alte mijloace, potrivit Agerpres.
Tomas Kopecny, trimisul guvernului ceh pentru reconstrucţie a Ucrainei, a declarat în luna mai că Praga a strâns 1,7 miliarde de euro ce permit achiziţia primelor 500.000 de obuze. El a citat Canada, Danemarca, Germania, Ţările de Jos şi Portugalia printre contributori.
Presa cehă a menţionat statele baltice, Belgia, Finlanda, Islanda, Luxemburg, Norvegia şi Slovenia printre ţările dornice să se ralieze campaniei.
Jana Cernochova a subliniat că în ceea ce priveşte prima livrare, „datorită Germaniei am putut livra până la 50.000 de obuze Ucrainei”. Ea nu a oferit alte detalii.
Campania compensează în parte faptul că UE nu a reuşit să-şi ţină promisiunea de a furniza un milion de obuze Ucrainei înainte de sfârşitul lui martie, din cauza capacităţilor de producţie limitate.
Preşedintele Klaus Iohannisva participa, în perioada 27-28 iunie, la reuniunea Consiliului European, care va avea loc la Bruxelles, iar la sosire acesta a spus că, în cadrul şedinţei, se vor concentra pe decizia cu privire la funcţiile de conducere UE la nivel înalt şi pe adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029.
”Astăzi, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, ne vom concentra pe decizia cu privire la funcţiile de conducere UE la nivel înalt şi pe adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029”, a transmis preşedintele Klaus Iohannis, potrivit News.ro.
”Vom avea, de asemenea, discuţii aprofundate referitoare la continuarea sprijinului Uniunii Europene pentru Ucraina, situaţia din Orientul Mijlociu, securitate şi apărare, competitivitate, Marea Neagră şi migraţie”, mai spune şeful statului în mesaj.
Zelenski a semnat un acord de securitate cu Uniunea Europeană
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat joi, la Bruxelles, un pact de securitate cu Uniunea Europeană, la un summit al liderilor din statele membre, informează dpa, potrivit Agerpres.
Preşedintele Zelenski a semnat acordul în cadrul unei ceremonii alături de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Dmitri Rogozin, fost vicepremier rus și fost şef al agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, care acum este senator în regiunea ucraineană ocupată de ruși Zaporojie, spune că „este timpul să ardem până la rădăcină tot ce este ucrainan”, astfel încât „să nu rămână nicio urmă”, relatează Kyiv Independent.
La aproximativ doi ani după ce Ucraina a început să solicite țărilor NATO avioane de luptă F-16 pentru a o ajuta să lupte împotriva forțelor ruse, primele astfel de aparate de zbor urmează să sosească luna viitoare, scrie joi Reuters.
Mai mulți recruți ai armatei ucrainene ar putea primi instruire de bază în Germania începând de anul viitor, în cazul în care Kievul decide să transfere o parte din militarii antrenați înapoi în Ucraina, a declarat un comandant din UE pentru Reuters, în contextul în care nevoia de trupe crește pe fondul războiului cu Rusia.
Premierul polonez Donald Tusk va purta discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Varșovia înainte de un summit NATO care va începe pe 9 iulie la Washington, relatează Reuters.
„Am convenit cu președintele Zelenski să discutăm la Varșovia înainte de summitul NATO”, a spus Tusk într-o postare pe platforma de socializare X.
Moscova ia în considerare reducerea relațiilor cu țările occidentale
Rusia ia în considerare o posibilă scădere a nivelului relaţiilor sale diplomatice cu Occidentul din cauza implicării tot mai mari a SUA şi a aliaţilor lor în războiul din Ucraina, dar nu a luat încă nicio decizie în acest sens, a anunțat joi Kremlinul, potrivit Reuters.
„Problema reducerii nivelului relaţiilor diplomatice este o practică standard pentru statele care se confruntă cu manifestări neprietenoase sau ostile”, le-a spus reporterilor purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, întrebat despre posibilitatea unei astfel de acţiuni.
„Din cauza implicării tot mai mari a Occidentului în conflictul din Ucraina, Federaţia Rusă nu poate să nu ia în considerare diverse opţiuni pentru a răspunde unei astfel de intervenţii occidentale ostile în criza ucraineană”, a afirmat Peskov, potrivit Agerpres.
În conferinţa sa de presă zilnică, Dmitri Peskov a mai declarat că nu a fost luată încă nicio decizie în această privinţă şi că Rusia analizează diferite modalităţi de a răspunde Occidentului.
Anterior, într-un interviu acordat oficiosului Izvestia, ministrul rus adjunct de externe, Serghei Riabkov, declarase că Moscova nu exclude o scădere a nivelului relaţiilor diplomatice cu unele ţări occidentale în cazul în care acestea nu-şi vor schimba abordarea „rusofobă” în relaţiile lor cu Rusia, potrivit Reuters.
Procurorii ruși au anunțat joi că au cerut unui tribunal să recunoască drept „genocid asupra popoarelor sovietice” crimele comise de Germania nazistă și de aliatul său de atunci, Finlanda, în orașul Petrozavodsk din nord-vestul Rusiei, informează The Moscow Times.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns joi la Bruxelles pentru a se întâlni cu oficiali europeni și a semna un acord de securitate cu UE, potrivit The Kyiv Independent.
Se așteaptă ca UE să se alăture celor 17 țări, inclusiv SUA, Japonia, Regatul Unit, Germania și Franța, care au semnat tratate bilaterale similare pentru a ajuta Kievul să respingă agresiunea Rusiei.
„Acesta (acordul, n.r.) va stabili pentru prima dată angajamentul tuturor celor 27 de state membre de a oferi Ucrainei un sprijin larg, în ciuda oricăror schimbări instituționale interne”, a declarat Zelenski prin intermediul canalului său de Telegram.
Un diplomat american a fost găsit mort într-o cameră a hotelului Hilton din Kiev, potrivit presei ucrainene. Cauza decesului nu a fost făcută publică.
Moscova a mobilizat 10.000 de migranţi cu cetăţenie rusă pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina
Aproximativ 100.000 de migranţi care au obţinut recent cetăţenia rusă au fost mobilizaţi şi trimişi în zona „operaţiunii militare speciale” (aşa cum numeşte Moscova războiul pe care l-a declanşat în Ucraina în februarie 2022), a declarat joi preşedintele Comitetului rus de anchetă, Aleksandr Bastrîkin, citat de EFE și Agerpres.
Comitetul de anchetă, a spus el, a stabilit că peste 30.000 de persoane care au obţinut cetăţenia rusă şi nu şi-au îndeplinit obligaţia de a se prezenta la organul de stat pentru luarea în evidenţa militară.
Toţi aceştia au fost reţinuţi în cursul unor raiduri ale forţelor de ordine, iar „aproximativ 10.000 dintre ei au fost trimişi deja în zona operaţiunii militare speciale”, adică în Ucraina, a adăugat el.
Ucraina a declarat joi că a respins un atac întreprins de un grup de sabotaj şi de recunoaştere într-o a treia zonă de frontieră în regiunea Harkov (nord-est), unde forţele ruse acţionează intens în alte două sectoare distincte, conform EFE.
Potrivit canalului Telegram ucrainean DeepState, luptele ar continua în sectorul Sotniţki Kazaciok, localitatea în care Rusia a lansat acest nou atac.
Cu toate acestea, un purtător de cuvânt ucrainean a asigurat că forţele Kievului controlează situaţia din zona respectivă.
„Ieri (miercuri) inamicul a încercat să desfăşoare operaţiuni de luptă în direcţia localităţii Sotniţki Kazaciok în regiunea Harkov”, a declarat joi la televiziunea publică purtătorul de cuvânt al Gărzii de frontieră ucrainene, Andrii Demcenko.
Demcenko a indicat că un „grup de sabotaj şi de recunoaştere rusesc a intrat pe teritoriul ucrainean după ce forţele ruse au atacat teritoriul din zona de frontieră ucraineană – prin alte mijloace” – ceea ce a dus la un schimb de focuri.
„Atacul a fost respins de grăniceri. O unitate de rezervă specializată în acţiuni antisabotaj a fost trimisă la faţa locului pentru a curăţa zona”, a adăugat purtătorul de cuvânt citat.
Informaţiile furnizate de canalul DeepState, care monitorizează situaţia de pe front, contrazic însă rapoartele oficiale, remarcă EFE.
Potrivit acestuia, „în zona Sotniţki Kazaciok situaţia s-a înrăutăţit după rotaţia unităţilor, iar inamicul foloseşte grupuri de sabotaj”. (Agerpres)
O uzină chimică din regiunea Tver din Rusia a fost ținta unui atac cu dronă în cursul nopții de joi spre vineri, potrivit autorităților locale, citate de agenția de presă de stat RIA, informează Reuters.
RIA nu a furnizat niciun detaliu cu privire la atac sau la amploarea pagubelor.
Combinatul chimic Redkinski produce o serie de substanțe chimice, inclusiv cele utilizate în industria aeronautică și spațială, se arată pe site-ul operatorului uzinei.
SUA ar trebui să ţină cont de discuţiile în curs privind posibila modificare a doctrinei nucleare a Rusiei care doreşte să o adapteze la evoluţiile survenite în ultimul timp în relaţiile internaţionale, a declarat ministrul rus adjunct de externe Serghei Riabkov într-un interviu publicat joi de oficiosul rusesc Izvestia, potrivit Reuters.
Forțele aeriene ucrainene au declarat că au doborât toate cele 23 de drone și cinci din cele șase rachete lansate de Rusia în primele ore ale zilei de joi, transmite Reuters.
Guvernatorul regiunii Hmelnîțkîi, Serhii Tiurin, a declarat că apărarea aeriană a doborât nouă ținte aeriene deasupra regiunii sale. Autoritățile locale nu au primit niciun raport cu privire la victime sau pagube materiale, a adăugat el.
Guvernatorul Vitaliy Kim a declarat că armata a distrus șase drone și trei rachete de croazieră deasupra regiunii Nikoalev din sudul Ucrainei.
Două drone au fost doborâte deasupra regiunii sudice Herson și încă una a fost doborâtă deasupra regiunii Dnipropetrovsk, au declarat autoritățile locale.
Sinteza celor mai recente evenimente:
- Rusia susține că ucrainenii au distrus un post de control al radiațiilor din Zaporojie
- Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat miercuri trupele din regiunea Donețk, aflată pe linia frontului estic
- Un atac al Rusiei cu rachetă balistică asupra oraşului-port Odesa, în sudul Ucrainei, a lovit o infrastructură civilă la primele ore ale zilei de miercuri
- Cele 32 de state membre ale NATO l-au numit miercuri pe premierul olandez în exercițiu Mark Rutte în funcția de viitor secretar general
- Kremlinul aconsideră absurde mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională pentru Serghei Șoigu și Valeri Gherasimov
- Țările membre NATO din Europa se confruntă cu un deficit de personal militar și nu vor putea trimite suficienți soldați pe front în cazul unui război cu Rusia
- Moscova nu exclude un răspuns militar la atacul ucrainean cu rachete ATACMS asupra Sevastopului, afirmă adjunctul lui Lavrov
- Președintele Volodimir Zelenski a semnat o lege care stabilește oficial engleza ca limbă de comunicare internațională în Ucraina
- Trupele ruse au atacat sediul cartierului general umanitar din orașul Herson
- Tribunalul UE a dispus Consiliului UE să elimine sancțiunile împotriva oligarhului rus Dmitri Pumpiansky
- Ramzan Kadîrov cere omorârea familiilor militanților islamici suspectați de atacurile din Daghestan
- Farsorii ruși care l-au păcălit pe ministrul britanic de externe David Cameron la începutul lunii iunie dându-se drept fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko publică înregistrarea video a convorbirii
- Viktor Orban mai dă o lovitură politicii externe a UE, blocând prin veto o declarație comună care denunța sancțiunile impuse de Rusia publicațiilor europene
–––
Cele mai importante informații de miercuri privind agresiunea Rusiei au fost LIVE aici pe HotNews.ro
INTERVIURILE HotNews.ro