LIVE Război în Ucraina, ziua 855: Zelenski a semnat un acord de securitatea cu UE / Rusia a pierdut în medie 1000 de soldați pe zi în luna mai - NYT / Armata ucraineană susține că a respins trupele ruse dintr-un cartier al orașului Ceasiv Iar

Rusia a atacat din nou Ucraina în timpul nopții. Oficialii de la Kiev susțin că au doborât toate dronele și cinci rachete lansate de Moscova.

Sinteza zilei:

Un oficial de la Moscova lansează un avertisment Occidentului: SUA ar trebui să ţină cont de discuţiile în curs privind posibila modificare a doctrinei nucleare a Rusiei
O uzină chimică din regiunea Tver din Rusia a fost ținta unui atac cu dronă în cursul nopții de joi spre vineri
Moscova a mobilizat 10.000 de migranţi cu cetăţenie rusă pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina
Procurorii ruși au anunțat joi că au cerut unui tribunal să recunoască drept „genocid asupra popoarelor sovietice”
Primele avioane F-16 urmează să sosească luna viitoare
Dmitri Rogozin spune că „este timpul să ardem până la rădăcină tot ce este ucrainan”, astfel încât „să nu rămână nicio urmă”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat joi, la Bruxelles, un pact de securitate cu Uniunea Europeană
Armata ucraineană susține că a respins trupele ruse din cartierul estic al orașului Ceasiv Iar
După doi ani şi patru luni de când a lansat invazia asupra Ucrainei, Rusia nu este nici acum în măsură să realizeze „străpungeri semnificative” pe câmpul de luptă, a remarcat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg
Pierderile armatei ruse în Ucraina în luna mai au ajuns, din cauza ofensivei din regiunea Harkov, la o medie de peste 1.000 de morți și răniți pe zi, relatează New York Times, citând citând servicii de informații americane și NATO.

Evenimentele din ziua 855 a războiului din Ucraina sunt LIVE aici pe HotNews.ro:

00:00

Liderul extremei drepte franceze, Jordan Bardella, a dat asigurări joi că nu va lăsa „imperialismul rus să absoarbă un stat aliat precum Ucraina”, în timp ce a insistat că va refuza trimiterea de soldați francezi pe teritoriul ucrainean dacă va deveni prim-ministru după alegeri legislative, relatează AFP.

23:03

Pierderile armatei ruse în Ucraina în luna mai au crescut dramatic din cauza ofensivei din regiunea Harkov, cu o medie de peste 1.000 de morți și răniți pe zi, relatează New York Times, citând citând servicii de informații americane și NATO. Conform New York Times, armata rusă recrutează 25-30.000 de oameni pe lună, ceea ce este aproximativ egal cu numărul pe care îl pierde, scrie Ukrainska Pravda.

22:42

Trupele ruse au atacat orașul Harkov pe 26 iunie cu o bombă FAB-500 echipată cu un kit de planare, pentru prima dată de la începutul războiului la scară largă, a declarat Oleksandr Filchakov, șeful parchetului regional, relatează Kyiv Independent.
Cel puțin patru persoane au fost rănite , a informat guvernatorul regional, Oleg Sîniegubov.

Ursula von der Leyen: UE are nevoie de 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare

22:14

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a estimat joi în timpul summitului european că blocul comunitar va avea nevoie în următorul deceniu de circa 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare, informează agenţiile EFE și Agerpres.

Ea a prezentat această concluzie în faţa liderilor celor 27 de state membre ale UE, reuniţi joi şi vineri la un summit la Bruxelles pentru a discuta – pe lângă numirile în posturile europene cheie în urma alegerilor europarlamentare – despre necesitatea reducerii dependenţei energetice, creşterea capacităţilor generale de apărare şi consolidarea bazei tehnologice şi industriale a sectorului european al apărării, în contextul războiului din Ucraina.

Preşedinta Comisiei Europene a susţinut în faţa liderilor europeni că, între anii 1991 şi 2021, Rusia şi China au investit în sectorul apărării cu aproximativ 400 de miliarde de euro mai mult decât Uniunea Europeană, potrivit unor surse diplomatice.

Ursula von der Leyen a amintit că bugetul multianual al UE până în 2027 are alocată pentru finanţarea proiectelor de securitate şi apărare 11,5 miliarde de euro, la care se adaugă 11 miliarde din Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asistenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal pentru a susţine Ucraina în războiul cu Rusia.

Șefa Comisiei Europene nu a detaliat tema finanţării celor 500 de miliarde de euro, menţionând doar posibilitatea emiterii din nou de datorie comună, la fel ca în cazul planului european de relansare post-pandemie, idee agreată de unele state membre, dar faţă de care altele sunt reticente, cum ar fi de exemplu Germania şi Olanda.

21:28

Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, nu intenţionează să participe la summitul NATO care se va desfăşura la Washington în perioada 9-11 iulie, a transmis joi biroul său de presă, potrivit agenţiei germane de presă DPA.

El şi-a motivat această decizie prin dezacordul său faţă de politica guvernului de la Sofia privind Ucraina. Deşi Bulgaria trece din 2021 printr-o criză politică perpetuă, cu alegeri anticipate şi guverne interimare succesive, aceste guverne au sprijinit Ucraina în războiul cu Rusia, inclusiv cu arme şi muniţii, în pofida relaţiilor tradiţionale apropiate între Bulgaria şi Rusia.

Preşedintele Rumen Radev refuză să conducă delegaţia bulgară la summitul NATO, ca urmare a divergenţelor cu guvernul asupra unor poziţii ale Bulgariei la summit, a precizat biroul său de presă, într-un comunicat citat de Agerpres.

Stoltenberg: Rusia nu e capabilă să realizeze „străpungeri semnificative” pe frontul din Ucraina

20:29

După doi ani şi patru luni de când a lansat invazia asupra Ucrainei, Rusia nu este nici acum în măsură să realizeze „străpungeri semnificative” pe câmpul de luptă, a remarcat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat AFP.

„În primăvară au încercat din nou să lanseze o ofensivă, dar până acum au obţinut doar câştiguri limitate (…) Noi nu avem alte indicii sau motive să credem că Rusia are capacităţile ori forţa de a realiza străpungeri semnificative”, a explicat Stoltenberg.

Totuşi, el a avertizat că trupele ruse vor continua probabil să exercite presiune pe diferite sectoare ale frontului şi să-şi multiplice atacurile aeriene.

„Dar ceea ce noi am constatat este că ucrainenii au fost capabili să reziste”, a continuat secretarul general al NATO. „Au fost capabili să continue să le provoace pierderi grele invadatorilor ruşi, pe liniile de front, dar şi cu loviturile în profunzime”, a detaliat el, potrivit Agerpres.

Armata rusă a lansat pe 10 mai o nouă ofensivă în provincia Harkov din nord-estul Ucrainei, de unde trupele ruse fuseseră forţate să se retragă în urma unei contraofensive fulger lansate în toamna anului 2022 de armata ucraineană.

Aceasta din urmă a fost acum nevoită să cedeze teren în noua ofensivă rusă, dar a reuşit totuşi să oprească înaintarea trupelor ruse la Vovceansk, oraş situat la circa cinci kilometri de graniţa cu Rusia. Armata rusă şi-a intensificat de asemenea acţiunile ofensive pe frontul de est, în provinciile ucrainene Doneţk şi Luhansk. Ucraina încearcă să ţină frontul cu pierderi teritoriale minime în aşteptarea sosirii mai multor arme şi muniţii occidentale, în special a avioanelor F-16, sperând că acestea, împreună cu noile efective rezultate în urma campaniei de mobilizare aflate în desfăşurare, vor putea întoarce cursul războiului.

Armata ucraineană susține că a respins trupele ruse din cartierul estic al orașului Ceasiv Iar

19:39

Trupele ucrainene au respins forțele ruse din cartierul Kanal din estul orașului Ceasiv Iar, situat în regiunea Donețk, a declarat joi Nazar Voloșin, purtătorul de cuvânt al grupului de forțe Khortytsia, pentru agenția Interfax-Ucraina.

După ce au capturat Avdiivka în februarie, forțele ruse și-au îndreptat atenția către Ceasiv Iar, un oraș care le poate deschide pentru noi avansuri în regiunea Donețk.

Trupele ruse refuză să renunțe la intenția lor de a străpunge liniile defensive ucrainene din apropiere de Ceasiv Iar, în sectorul de front de la Kramatorsk, a declarat Voloșin. Două operațiuni de asalt sunt în derulare, a adăugat el.

„Apărătorii ucraineni continuă să mențină linia defensivă în această zonă și dau o ripostă agresorului rus”, a spus purtătorul de cuvânt, citat de The Kyiv Independent.

Trupele ruse continuă bombardarea intensivă a orașului Ceasiv Iar, inclusiv cu lansatoare de rachete multiple TOS-1 „Solntsepek”, potrivit lui Voloșin.

„Aceasta este o armă teribilă care lovește cu rachete termobarice”, a transmis Brigada 24 Mecanizată Separată din Ucraina, ale cărei unități au fost redistribuite pentru a consolida apărarea Ceasiv Iar și care a distribuit ieri un videoclip care arată orașul sub atacul Rusiei.

Cele mai aprige lupte în derulare se dau în zona canalului Siverski Doneț – Donbas, a anunțat armata ucraineană.

Forțele ruse și-au intensificat ofensiva în regiunea Donețk, concentrându-și unul dintre principalele eforturi asupra orașului Ceasiv Iar.

Prin atacarea așezărilor din apropiere, cum ar fi Ivanivske, trupele ruse încearcă să încercuiască orașul, a cărui capturare ar permite o nouă înaintare în regiune.

19:25

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a cărui țară este cunoscută pentru tentativele sale repetate de a bloca ajutoarele UE pentru Ucraina, s-a dus personal joi, în marja summitului UE, să îl salute pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi lideri și-au dat mâna și apoi au purtat o conversație

18:47

Praga a îndemnat joi noi posibili donatori să se ralieze iniţiativei sale menite să furnizeze muniţii Ucrainei în faţa invaziei ruse, subliniind că mai multe contribuţii sunt necesare pentru a atinge obiectivul de 800.000 de obuze livrate Kievului, scrie AFP.

18 participă deja la proiect şi primul lot de muniţii cumpărate în afara Europei în cadrul acestei iniţiative a sosit în Ucraina. „Dacă vrem să atingem obiectivul de 800.000 de unităţi, avem nevoie de mai mulţi donatori. Ştim că muniţii sunt disponibile”, a declarat ministrul ceh al apărării, Jana Cernochova.

„Suntem gata să furnizăm până la 500.000 de obuze de artilerie de calibru mare anul acesta şi această sumă este acoperită financiar”, a dat ea asigurări, precizând că 15 ţări au furnizat fonduri pentru achiziţii, iar altele au contribuit prin alte mijloace, potrivit Agerpres.

Tomas Kopecny, trimisul guvernului ceh pentru reconstrucţie a Ucrainei, a declarat în luna mai că Praga a strâns 1,7 miliarde de euro ce permit achiziţia primelor 500.000 de obuze. El a citat Canada, Danemarca, Germania, Ţările de Jos şi Portugalia printre contributori.

Presa cehă a menţionat statele baltice, Belgia, Finlanda, Islanda, Luxemburg, Norvegia şi Slovenia printre ţările dornice să se ralieze campaniei.

Jana Cernochova a subliniat că în ceea ce priveşte prima livrare, „datorită Germaniei am putut livra până la 50.000 de obuze Ucrainei”. Ea nu a oferit alte detalii.

Campania compensează în parte faptul că UE nu a reuşit să-şi ţină promisiunea de a furniza un milion de obuze Ucrainei înainte de sfârşitul lui martie, din cauza capacităţilor de producţie limitate.