Război în Ucraina, ziua 918: Ucraina a pierdut un avion F-16 / Continuă epurarea armatei ruse de apropiații lui Șoigu / Putin se duce într-o țară membră CPI / Contraofensiva rusă din Kursk va fi „dificilă” – director CIA

Mai multe țări NATO au solicitat ridicarea restricțiilor pe care Ucraina le are în a folosi armele cu rază lungă de acțiune primite de la aliații occidentali, au declarat surse diplomatice pentru France Presse, în condițiile în care forțele Kievului nu au permisiunea de a lovi ținte din Rusia cu rachete ATACMS sau Storm Shadow. Șeful diplomației UE a făcut un apel similar, Josep Borrell spunând că acest lucru este în conformitate cu dreptul internațional.

Cele mai importante evenimente legate de războiul din Ucraina, ziua 918, LIVE TEXT:

Ucraina confirmă că a pierdut un F-16. Un pilot ucrainean de top a murit în urma prăbușirii avionului de luptă

Unul dintre avioanele de luptă F-16 livrate recent Ucrainei s-a prăbușit luni, în timp ce respingea un atac masiv al Rusiei, a confirmat miercuri seară Statul Major al armatei ucrainene.

Potrivit armatei Kievului, avioanele F-16 au doborât patru rachete de croazieră ruseşti în timpul atacului, demonstrând „eficiență ridicată”. Dar, „în timpul apropierii de următoarea ţintă, comunicarea cu unul dintre avioane a fost pierdută”.

„S-a dovedit ulterior că avionul s-a prăbuşit şi pilotul a murit”, a indicat Statului Major ucrainean pe Telegram.

Un avion de luptă ucrainean F-16 a fost distrus într-un accident survenit luni, a declarat pentru agenția Reuters un oficial american din domeniul apărării.

Potrivit oficialului american, prăbuşirea nu pare să fie rezultatul unui atac rusesc direct. Însă nu s-a stabilit încă ce a cauzat incidentul – o eroare de pilotaj sau o defecţiune mecanică.

Reuters amintește că Rusia a desfăşurat luni un atac „masiv” cu rachete şi drone asupra Ucrainei, potrivit comandantului Forţelor aeriene ucrainene, urmat apoi marți de un nou atac major.

Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a afirmat joi că a petrecut mai multe zile pe frontul din Pokrovsk, în estul țării, unde rușii și-au intensificat recent presiunea.

Sîrski a scris pe Facebook că Rusia „aruncă tot ce poate” în atacurile sale pe acest front, încercând să străpungă apărarea ucraineană.

„Luptele sunt extrem de dure”, spune Sîrski, adăugând că Ucraina a trebuit să folosească în mod constant metode neortodoxe pentru a-și consolida pozițiile. (The Guardian)

Ucraina cere UE să facă presiune asupra SUA

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a cerut joi UE să facă presiune asupra Statelor Unite pentru a obţine dreptul de a utiliza armele livrate de aliaţi împotriva unor obiective aflate în profunzimea teritoriului rus, relatează AFP.

„Fac apel la UE să joace un rol şi să spună puternic şi foarte clar că trebuie făcut ceva acum”, a declarat Kuleba la sosirea la Bruxelles, unde participă la o reuniune a miniştrilor de externe ai UE.

Mai multe ţări, între care SUA, menţin în continuare restricţii privind utilizarea armelor pe care le furnizează Ucrainei, în special rachete cu rază lungă de acţiune, pentru a evita o escaladare a conflictului.

Ucraina cere cu insistenţă ridicarea acestor restricţii pentru a-i permite să lovească în profunzime pe teritoriul rus „ţinte militare legitime”, a reamintit Kuleba, precum bazele aeriene de unde decolează avioanele care bombardează Ucraina.

Rusia nu este pregătită să pună capăt războiului cu Ucraina, afirmă șeful diplomaţiei poloneze

Rusia nu este pregătită pentru discuţii de pace cu Ucraina pentru că Moscova continuă să ceară Kievului să renunţe la zone întinse din teritoriul său, a declarat ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski într-un interviu acordat joi agenţiei poloneze de presă PAP.

Vizat de un mandat de arestare, Putin face prima sa vizită într-o țară membră a Curţii Penale Internaţionale

Președintele rus Vladimir Putin, care este vizat de un mandat de arestare emis împotriva sa de Curtea Penală Internaţională (CPI), pentru „deportarea ilegală” a mii de copii ucraineni, se va deplasa marțea viitoare în Mongolia, o țară membră a CPI, care ar fi astfel obligată să îl aresteze odată ce intră pe teritoriul său, notează AFP.

Dosarul „Parcul Patriotic”, folosit pentru epurarea armatei ruse de apropiații lui Șoigu. Încă un înalt ofițer a fost pus sub acuzare pentru corupție

Comitetul de Investigații al Rusiei a anunțat că a deschis un dosar de fraudă împotriva lui Pavel Popov, fost ministru adjunct al Apărării, ultimul dintr-o serie de cazuri de corupție în care sunt implicați oficiali cu legături cu fostul ministru al apărării Serghei Șoigu.

Dosarul lui Popov, care a fost adjunct al lui Șoigu din 2013, este a treia anchetă care vizează un oficial din Apărare în legătură cu construcția unui parc cu tematică militară aproape de Moscova.

Rușii revendică cucerirea altor două localităţi din estul Ucrainei

Rușii revendică cucerirea altor două localităţi din Doneţk şi Lugansk / Tot mai aproape de Pokrovsk

Rușii au revendicat joi preluarea controlului a încă două localităţi din regiunile Doneţk şi Lugansk, unde continuă să avanseze în faţa trupelor ucrainene inferioare numeric şi ca putere de foc.

În raportul său zilnic, Ministerul rus al Apărării a anunţat preluarea localităţilor Mikolaivka, din Doneţk, şi Stelmahivka, din Lugansk, lângă frontiera administrativă cu Doneţk. Mikolaivka se află la circa 15 km de Pokrovsk, un important nod logistic, de mai multe săptămâni ţinta trupelor ruse care se apropie, ceea ce a determinat autorităţile locale să ordone la 19 august evacuarea familiilor cu copii din oraş şi din împrejurimi.

În ultimele zile au sosit, din nou, ştiri din ce în ce mai îngrijorătoare cu privire la securitatea Europei, atât pentru prezent, cât şi pentru viitor, a spus ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, într-o postare pe Facebook.

Potrivit lui Szijjártó, „nu numai Germania, ci întreg continentul a fost şocat de cele întâmplate la Solingen, iar dacă este să privim evenimentele din ultimele luni, din păcate nu vorbim de un fenomen izolat”.

Între timp, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe al UE, care îşi încheie în curând mandatul, solicită noi arme pentru Ucraina şi ca ucrainenii să poată ataca teritoriile ruseşti cu armele occidentale care au fost livrate până acum, a spus şeful diplomaţiei ungare. (MTI)

Președintele Franței, Emmanuel Macron, merge joi la Belgrad pentru a consolida legăturile cu Serbia și pentru a o apropia de Occident, în timp ce această țară balcanică jonglează cu candidatura sa de aderare la UE și cu legăturile strânse cu Rusia și China, scrie Reuters.

În timpul vizitei sale de două zile, Macron și omologul său, populistul Aleksandar Vucic din Serbia, intenționează să discute chestiuni care includ achiziționarea avioanelor de luptă franceze Rafale, produse de Dassault, precum și energia și inteligența artificială.

Aceasta va fi a doua întâlnire a lui Macron cu Vucic din acest an și vine după vizita președintelui chinez Xi Jinping la Belgrad în luna mai, subliniind poziția strategică a Serbiei la marginea UE, cu legături spre est și vest.

Belgradul a redus cooperarea militară cu Moscova după ce Rusia a invadat Ucraina și a condamnat invazia, dar, spre deosebire de UE și alte țări occidentale, nu a impus sancțiuni Moscovei.

Armata rusă a afirmat joi că a cucerit două noi localități în regiunile Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, unde forțele sale continuă să facă progrese împotriva trupelor ucrainene, care sunt depășite numeric și nu dispun de suficientă putere de foc.

În raportul său zilnic, Ministerul rus al Apărării a declarat că trupele sale au cucerit satele Mykolaivka și Stelmakhivka. (AFP)

Borrell presează și el pentru ridicarea restricțiilor aplicate Ucrainei

Kremlinul a afirmat joi că procesul împotriva franco-rusului Pavel Durov, patronul Telegram, care a fost arestat în Franța, nu trebuie „să se transforme în persecuție politică”.

„Cel mai important lucru este că ceea ce se întâmplă nu trebuie să se transforme în persecuție politică în Franța”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov. (AFP)

Cel mai înalt diplomat al UE a sporit joi presiunea asupra susținătorilor internaționali ai Ucrainei pentru a ridica restricțiile privind utilizarea armamentului primit, pentru a permite forțelor sale să lovească ținte din interiorul Rusiei, notează Reuters.

„Trebuie să ridicăm restricțiile privind utilizarea armamentului împotriva țintelor militare rusești, în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Josep Borrell, în timp ce miniștrii de externe ai blocului se reuneau la Bruxelles pentru a discuta despre război.

„Armele pe care le furnizăm Ucrainei trebuie să poată fi utilizate pe deplin, iar restricțiile trebuie ridicate pentru ca ucrainenii să poată lovi locurile din care Rusia îi bombardează. Altfel, armamentul este inutil”, a declarat Borrell presei.

Atacul rusesc cu drone și rachete de luni a forțat Ucraina să deconecteze mai multe unități nucleare de la rețea, a anunțat joi o delegație ucraineană la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).

Într-o notă adresată AIEA, misiunea a afirmat că Rusia a continuat să vizeze infrastructura energetică a Ucrainei, intenționând să perturbe funcționarea centralelor sale nucleare și prezentând un risc semnificativ pentru funcționarea stabilă a instalațiilor nucleare. (Reuters)

Rusia a atacat peste noapte cu 74 de drone și 5 rachete

Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis joi că „unii învaţă din istorie şi fac pace, alţii încearcă în mod constant să-şi constrângă, să agreseze sau să-şi invadeze vecinii suverani” după ce Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, l-a acuzat pe președintele Klaus Iohannis că „reabilitează criminali naziști”.

Rusia a atacat azi-noapte cu 74 de drone Shahed și cinci rachete, dintre care trei X-59/69 și două de un tip care nu a fost identificat până acum, au anunțat forțele aeriene ucrainene.

„Ca urmare a luptei aeriene, au fost doborâte două rachete ghidate X-59/69 și 60 de drone de atac Shahed-131/136. Alte 14 UAV-uri de atac s-au pierdut (prăbușit) pe teritoriul Ucrainei”, a transmis sursa citată pe Telegram.

Apărarea aeriană a fost operațională în regiunile Harkov, Cerkasî, Kirovohrad, Kiev, Poltava, Dnipro, Herson, Sumî și Donețk, se mai spune în mesajul de pe Telegram.

Mai multe relatări din presa occidentală indică faptul că guvernul SUA interzice Regatului Unit să permită Ucrainei să utilizeze rachete Storm Shadow pentru a lovi ținte militare din Rusia, notează Institutul pentru Studiul Războiului.

Financial Times a scris marți că o sursă familiarizată cu această chestiune a spus că utilizarea de către Ucraina a rachetelor Storm Shadow britanice și franceze ar putea necesita acces la serviciile americane de informații, supraveghere și recunoaștere în zonele în care forțele ruse bruiază semnalele GPS pe care rachetele le folosesc pentru țintire.

Potrivit FT, surse „bine plasate” au declarat că guvernul britanic a trimis o cerere atât SUA, cât și Franței la începutul verii 2024 pentru a acorda Ucrainei permisiunea de a utiliza arme furnizate de Occident pentru a lovi ținte militare din Rusia, iar președintele francez Emmanuel Macron a declarat în mai 2024 că Ucrainei ar trebui să i se permită să lovească instalații militare din Rusia de unde sunt lansate atacuri către Ucraina.

The Telegraph a scris și el marți că guvernul britanic sprijină ideea ca Ucraina să lovească ținte militare din Rusia cu rachete Storm Shadow, dar că rachetele folosesc și sisteme americane (neprecizate), clasificate, a căror utilizare necesită permisiunea SUA.

Oficial CIA: Contraofensiva rusă din Kursk va fi „dificilă”

Directorul adjuct al CIA: Putin va lansa o contraofensivă în Kursk / De ce lupta va fi una dificilă pentru ruși.

Președintele rus Vladimir Putin va lansa o contraofensivă pentru a încerca să recucerească teritoriul din regiunea Kursk capturat de trupele ucrainene, dar forțele rusești vor avea parte de „o luptă dificilă”, a declarat miercuri directorul adjunct al CIA, David Cohen.

Estimarea ucraineană a pierderilor rusești de miercuri: 1200 soldați, 3 tancuri, 18 alte blindate de luptă, 27 tunuri, 1 sistem antiaerian, 52 diferite vehicule și 15 echipamente speciale.

Armata ucraineană a afirmat joi că a atacat miercuri depozitul de petrol ‘Atlas’ din regiunea Rostov din Rusia pe 28 august, provocând un incendiu.

Armata a mai spus, într-un mesaj pe aplicația Telegram, că a atacat depozitul de petrol ‘Zenit’ din regiunea Kirov din Rusia și un depozit de artilerie de câmp din regiunea Voronej din Rusia.

Acord pentru restructurarea unei datorii externe de 20 mld. dolari a Ucrainei

Ucraina a anunțat miercuri că deținătorii internaționali de obligațiuni au aprobat oficial planul său de restructurare a unei datorii de peste 20 de miliarde de dolari, transmite Reuters.

Kievul a spus că cei care dețin peste 97% din datoria sa au făcut acest lucru în termenul stabilit, ceea ce înseamnă că restructurarea poate continua.

Decizia va reduce valoarea nominală a obligațiunilor internaționale ale Ucrainei cu mai mult de o treime și va menține relația Ucrainei cu principalul său furnizor de sprijin financiar, Fondul Monetar Internațional, care stipulase că reducerea era necesară pentru a face sustenabile nivelurile datoriei.

Deși pentru ca Ucraina să poată împrumuta din nou de pe piețele internaționale de capital va fi nevoie de sfârșitul sau cel puțin de o diminuare semnificativă a războiului, finalizarea restructurării a fost un „pas crucial”, a declarat ministrul ucrainean al finanțelor, Serhiy Marchenko.

NATO a condamnat ferm loviturile „fără discernământ” ale Rusiei asupra „civililor și infrastructurii” din Ucraina, într-un comunicat transmis de Alianță miercuri seară, la finalul unei reuniuni a Consiliului NATO-Ucraina ce a avut loc la Bruxelles.

„Trebuie să continuăm să furnizăm Ucrainei echipamentele și munițiile de care are nevoie pentru a se apăra împotriva invaziei ruse. Acest lucru este vital pentru capacitatea Ucrainei de a rămâne combativă”, le-a spus secretarul general Jens Stoltenberg ambasadorilor la NATO.

La această reuniune, care a avut loc la cererea Kievului, aliații și-au reafirmat „angajamentul de a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei”, a precizat el.

De asemenea, mai multe țări NATO au cerut ridicarea restricțiilor privind utilizarea de către Kiev a armelor furnizate de aliații săi occidentali, în special rachete cu rază lungă de acțiune, pentru a-l ajuta să se apere mai bine împotriva acestor lovituri mortale, au precizat surse diplomatice pentru AFP.

Sinteza celor mai recente evenimente:

• Amenințări cu moartea la adresa corespondentului HotNews Mircea Barbu, după reportajul de la Kursk, pe un canal rusesc de Telegram propagandist: „Rachetele Iskander sunt mai eficiente ca dosarele penale”.
• Un nou fake news răspândit de propaganda rusă: „SUA implică România și Republica Moldova în transportul armelor biologice”. Ministru: „Pură ficțiune”.
• Situaţie „extrem de dificilă” pentru armata ucraineană lângă Pokrovsk. „Cele mai mari forţe ale Rusiei sunt concentrate acolo”, spune Zelenski.
• Vulnerabilitățile Rusiei pe care Occidentul nu le exploatează. „E cea mai mare problemă cu care se confruntă Ucraina”, spune Kuleba.
• Jurnaliștii de la marile ziare din SUA, interziși de Moscova. Rusia anunță că blochează accesul pe teritoriul său pentru 92 de cetăţeni americani.
• Rusia respinge discuţiile lui Zelenski despre un plan de pace: „Continuăm operaţiunea noastră militară specială”
• Un fost general SBU, care a fugit din Ucraina cu câteva ore înainte de începerea războiului, dat în urmărire internațională de Interpol.
• Avertisment de la Moscova: Consumatorii europeni vor plăti mai mult dacă nu se prelungește acordul ce expiră la sfârșitul anului.
• Rusia avertizează Statele Unite despre riscurile unui al treilea război mondial. Serghei Lavrov afirmă că Occidentul se joacă cu focul permițând Ucrainei să lovească adânc în Rusia.

––––––

Evenimentele de miercuri, ziua 917 a războiului din Ucraina, au fost LIVE aici pe HotNews.ro