Alegerile parlamentare pe care Ungaria le va organiza în curând vor decide dacă țara își poate consolida locul ca națiune europeană și își poate revitaliza economia aflată în stagnare cu ajutorul fondurilor europene sau dacă va devia spre est, în tabăra autoritară, a declarat Peter Magyar, liderul opoziției maghiare, într-un interviu acordat Reuters.
La scrutinul din 12 aprilie, partidul de centru-dreapta Tisza al lui Magyar va veni cu cea mai serioasă amenințare la adresa controlului asupra puterii exercitat de 16 ani de către premierul naționalist Viktor Orban, precum și a brandului său de „democrație iliberală”, cum îl numește el însuși.
Alegerile vor constitui de asemenea un test pentru forțele dreptei radicale din Europa, în timp ce Uniunea Europeană se străduiește să facă față unei Rusii mai agresive, războiului din Ucraina și provocărilor diplomatice și economice generate de președinția lui Donald Trump sub sloganul „Make America Great Again”.
Magyar, aflat în campanie electorală, a criticat relațiile cordiale ale lui Orban cu Rusia și cu alte foste republici sovietice, precum Kazahstan și Azerbaidjan, precum și decizia acestuia de a obține pentru Ungaria statutul de observator în Organizația Statelor Turcice.
„Acesta va fi un referendum: cred că este clar că alegerea este între Europa sau Consiliul Turcic și dictatori”, a declarat Magyar într-un interviu acordat Reuters la Salgótarján, un fost oraș minier, după un miting care a atras sute de persoane, în ciuda vremii geroase.
„Este vorba despre dacă Ungaria continuă acești 16 ani de declin (…) sau dacă pornim spre Europa și dezvoltare, alăturându-ne polonezilor, slovenilor, cehilor și statelor baltice”, a subliniat el.
Orban a prezentat Ungaria drept o punte între „tradițiile estice și instituțiile occidentale” și susține că țara trebuie să fie pragmatică în urmărirea intereselor sale economice.
Rivalul lui Viktor Orban le promite maghiarilor deblocarea fondurilor UE
Magyar, al cărui partid Tisza și-a mărit avantajul față de Fidesz al lui Orban potrivit celui mai recent sondaj, a declarat că formațiunea sa, dacă va ajunge la putere, va încheia un acord cu Bruxelles-ul pentru a debloca fondurile suspendate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF) al UE, din cauza legilor lui Orban care au afectat statul de drept, precum și fondurile de coeziune destinate finanțării infrastructurii.
Termenul-limită pentru accesarea fondurilor RRF este sfârșitul lunii august, în caz contrar acestea fiind pierdute. Magyar a afirmat că guvernul său va acționa rapid pentru a îndeplini condițiile privind statul de drept necesare pentru eliberarea banilor.
„Sper foarte mult că vom putea semna rapid un acord și, după o înțelegere de principiu, poate chiar înainte ca legislația să fie aprobată, să poată începe deblocarea fondurilor”, a spus el.
Ungaria are în total aproximativ 17 miliarde de euro din fonduri UE înghețate din cauza nerespectării principiilor statului de drept sub guvernarea lui Orban. Cea mai mare parte se află în cadrul RRF, unde Ungaria mai are disponibile aproape 11 miliarde de euro.
Moneda forint s-a apreciat recent, parțial în anticiparea unei posibile victorii a partidului Tisza și a eliberării fondurilor UE, spun analiștii.
Peter Magyar spune că va colabora bine cu Donald Trump
Magyar a declarat de asemenea că guvernul său va urmări relații „constructive și prietenoase” cu Statele Unite.
„Europa se află într-o situație foarte dificilă din punct de vedere economic, social și al politicii de securitate, așa că trebuie să colaborăm cu administrația Trump (…) și voi căuta același lucru”, a afirmat el.
Trump și-a exprimat personal sprijinul pentru Orban la alegerile din aprilie, descriindu-l drept „un lider cu adevărat puternic și influent”, în timp ce secretarul de stat Marco Rubio a spus că relațiile SUA cu Ungaria sub conducerea lui Orban intră într-o „epocă de aur”.
În privința Ucrainei, Magyar a declarat că speră ca un armistițiu să poată fi convenit „poate chiar înainte de alegerile din Ungaria”, urmat de un acord de pace pe termen lung, susținut de garanții internaționale de securitate pentru Kiev.
Administrația Trump a mediat discuții de pace între Moscova și Kiev, însă în prezent nu există semne ale încheierii războiului care durează de patru ani.
Orban a prezentat alegerile din Ungaria drept o alegere tranșantă între „război sau pace”, susținând că Tisza ar târî țara în conflictul din Ucraina – mesaj amplificat la televiziunea publică aflată sub control guvernamental -, dar respins de partidul lui Magyar.
Acesta a reiterat că un guvern Tisza nu va trimite trupe sau arme în Ucraina, însă „va sprijini procesul de pace”.