Pericolul meningitei și de ce se numește „boala contra timp”. Există vaccin, dar în România el nu este compensat. Cum e în alte țări?

Simptomele ei pot fi ușor confundate cu o banală infecție respiratorie. Numai că meningita poate ucide în mai puțin de 24 de ore, iar cei mai expuși sunt copiii foarte mici și adolescenții. 

• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. Articolul a fost scris de Alina Neagu, alături de Martina Bozukova (Mediapool – Bulgaria), Justė Ancevičiūtė (Delfi, Lithuania) și Laura Cacho (El Confidencial – Spania).

România înregistrează, anual, în jur de 50-70 de cazuri de meningită. Dar „atunci când apare un caz, el reprezintă o tragedie. Să ne gândim că principala țintă o reprezintă adolescenții. Să moară un tânăr la 16-17 ani, care dimineața susține proba de simulare a Bacalaureatului, seara să apară simptome, iar a doua zi dimineață, la ora 3, să apară decesul, este de neacceptat pentru această grupă de vârstă”, spune, într-un dialog cu HotNews, dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie al medicilor de familie din țara noastră. Vaccinul costă aproximativ echivalentul a 100 de euro și nu este compensat.

Cum se transmite

Adolescenții sunt cea mai expusă categorie la îmbolnăvirea de meningită, din cauza obiceiurilor lor: „Ei se sărută frecvent, iar fumatul reprezintă un alt factor asociat – au obiceiul să fumeze mai mulți aceeași țigară. În Statele Unite și în țările europene unde incidența meningitei este destul de mare la această grupă se vârstă, se practică vaccinarea la vârsta adolescenței”, explică medicul Gindrovel Dumitra.

În același timp, adolescenții ignoră, cel mai adesea, primele simptome produse de bacterie.

Pe lângă adolescenți, meningita mai afectează în special sugarii și copiii mici, dar și persoanele cu vârsta peste 50-60 de ani.

Motivul pentru care vaccinul nu e compensat în România

În România, vaccinul împotriva meningitei – considerat singura modalitate de a  preveni boala – nu este inclus în Programul Național de Vaccinare, ceea ce înseamnă că nu este compensat. A fost inclus în mecanismul de compensare doar pentru pacienții cu anumite boli cronice, considerați mai vulnerabili.

„Sunt țări care îl oferă în Programul de Vaccinare, dar acolo și incidența bolii este mai mare”, spune dr. Gindrovel Dumitra.

Motivul pentru care vaccinul nu este compensat pentru restul populației este tocmai numărul mic de cazuri: „Avem anual în jur de 50 – 70 de cazuri, dar cu o mare problemă: trebuie să ne gândim că ar putea fi vorba și despre o subraportare, tocmai din cauza faptului că diagnosticul este dificil de pus.”

Gindrovel Dumitra spune însă că medicii de familie consiliază părinții să își vaccineze copiii, „pentru a evita astfel de tragedii”.

Însă „nefiind un mecanism gratuit, atunci avem probleme în a accepta această vaccinare. Vorbim, totuși, despre un vaccin nu neapărat foarte scump, dar destul de scump”.

Meningita meningococică este produsă de 5 serogrupuri, cele care sunt cele mai frecvente: A, B, C, W și Y.

Există două tipuri de vaccin:

• Unul adresat serogrupului B, împotriva meningitei de tip B. Serogrupul B este cel mai frecvent în România. O doză din acest vaccin costă în jur de 500 de lei, dar pentru imunizarea completă pot fi necesare chiar și 3 doze.
• Un al doilea vaccin este destinat celorlalte serogrupuri – este un vaccin conjugat pentru serogrupurile A, C, W și Y. Costă în jur de 50 de euro și se administrează într-o singură doză.

Cum mai poate fi prevenită meningita

„În România, cel mai frecvent este serogrupul B. Dar, la modul ideal, ar trebui administrate ambele vaccinuri. Un adolescent vaccinat împotriva serogrupului B ar putea să meargă într-o călătorie în Olanda sau Marea Britanie, acolo unde serogrupul C deja produce un număr important de cazuri”, explică dr. Gindrovel Dumitra.

Anticorpii produși în cadrul unui serogrup sunt comuni pentru tipul respectiv, dar nu funționează pentru alt serogrup, atenționează medicul.

Teoretic, meningita poate fi prevenită și prin măsuri de profilaxie specifice: purtatul măștii, spălatul pe mâini, evitarea contactului cu persoane care prezintă simptomatologie respiratorie.

„Dar am văzut limitele acestor măsuri în special în pandemie, când respectarea lor a fost extrem de dificilă, în special de către anumite categorii populaționale. Iar să îi ceri unui adolescent care merge într-o tabără să poarte mască pare absurd. Cu toate că, din punct de vedere medical, este cât se poate de îndreptățit. De obicei, pot să apară izbucniri epidemiologice în colectivitățile de tineri, de adolescenți. Dar viața socială va avea foarte mult de suferit.

Mecanismul bolii

Meningococul se întâlnește „destul de frecvent” în flora saprofită sau în flora de la nivelul cavității nazale, arată dr. Gindrovel Dumitra. 

„În anumite condiții, pe care nu le cunoaștem acum, el are capacitatea de a devenit patogen – de aceea se și numește condiționat patogen – invadează meningele (învelișurile sistemului nervos central – n.red.) și duce la apariția meningitei.”

Mai mult decât atât, din momentul în care se produce această invazie, „au loc o serie de mecanisme de apărare pe care organismul le antrenează. Dar mecanisme care încearcă să limiteze infecția și, în același timp, în momentul în care constată că limitarea infecției nu mai este posibilă, duce organismul în mecanism de shut down, de oprire. Așa se produce decesul”, explică medicul.

În plus, aceste mecanisme „au o viteză amețitoare”. De foarte multe ori, între momentul debutului simptomatologiei – care este total „nespecifică” – până la deces pot trece doar câteva ore.

Simptome comune cu ale unei răceli sau indigestii

Simtomele care pot indica prezența meningitei sunt febră înaltă, cefalee, fotofobie, redoare de ceafă. Ele apar însă tardiv, undeva la 12 ore de la instalarea bolii. Febra poate apărea mai devreme, însă dr. Gindrovel Dumitra spune că ea este „total nespecifică”. Poate indica orice altă boală.

Problemele

Așadar, suspiciunea de meningită se bazează pe simptomatologie, care poate fi însă foarte înșelătoare: „În momentul în care un medic se gândește că ar putea să fie meningită meningococică, e posibil să fie târziu. Nu întotdeauna, dar e posibil să fie târziu.”

Simptomele inițiale ale meningitei pot fi, din păcate, foarte ușor confundate cu cele ale unei banale răceli sau indigestii. Din acest motiv, într-o primă fază, nu îi duc cu gândul la meningită nici măcar pe medici: „Am văzut de-a lungul vremii cazuri care aveau un numitor comun: primele simptome fuseseră reclamate unui medic, dar nu se încadrase în suspiciunea de meningită”, explică dr. Gindrovel Dumitra.

De ce? „Din cauză că simptomele sunt comune cu ale unei infecții respiratorii sau indigestii, astfel încât, la început, neavând cât se poate de clar conturat tabloul clinic, nu ridicăm această suspiciune”, adaugă el.

În general, medicii se gândesc, atunci când pacientul li se adresează, la afecțiunea cea mai frecventă care dă simptomele respective. Astfel că „nu toate virozele să fie încadrate cu suspiciune de meningită și să ajungă la spital pentru investigații”.

Iar acest lucru „se întâmplă în special din cauza faptului că, din punct de vedere epidemiologic, cazurile de meningită sunt foarte rare”.

În cazul meningitei, simptomele care apar în primele 8 ore – 12 ore „nu prea au semne specifice. Sunt total nespecifice.”

„Numai că, la aproximativ 12 ore de la debutul simptomatologiei, „încep să apară cele specifice, situație în care, dacă a apărut redoare de ceafă, dacă a apărut fotofobia, cefaleea intensă, deja noi ne gândim că poate să fie meningită. Însă pentru unii pacienți este foarte târziu. În acel moment, s-a produs deja invazia meningelui, s-a produs encefalita, s-a declanșat mecanismul despre care vorbeam, de shut down, astfel încât șansa de recuperare a acelei persoane este foarte mică”, explică medicul Gindrovel Dumitra.

Diagnosticul cel mai precis se pune printr-o puncție rahidiană, cultura fiind trimisă la labotator. Însă rezultatul poate veni chiar și după 72 de ore.

„Iar atunci poate că pacientul nici nu mai este”, spune medicul.

Paradoxul meningitei: medicii evită să administreze antibiotice, cu toate că pot salva viața pacientului

Meningococul, care provoacă meningita, nu este un virus, ci o bacterie. Se tratează cu antibiotic, însă dacă simptomele inițiale sunt ale unei banale infecții respiratorii, medicii evită administrarea acestor medicamente.

„Întotdeauna încercăm, atunci când simptomatologia nu este specifică, să nu folosim antibiotice, pentru că am văzut ce înseamnă rezistența la antibiotioce și suntem pe cale de a pierde această valoroasă contribuție a științei la bolile infecțioase”, explică Gindrovel Dumitra.

În meningită însă „funcționează principiul potrivit căruia, cu cât dai mai repede un antibiotic în doză mare, chiar intravenos, cu atât sunt șanse mai mari să salvezi acel pacient. Pe de o parte, din punct de vedere al ghidurilor, pentru a preveni rezistența la antibiotice, preferăm să ne abținem la început de la administrarea de antibiotice, însă pentru un pacient care are meningită meningococică, acest lucru poate să fie fatal. Cu cât administrăm mai repede antibioticul pe venă, cu atât șansa de recuperare este mai mare”, spune medicul.

Peste trei milioane de copii din întreaga lume au murit în 2022 ca urmare a infecțiilor rezistente la antibiotice, potrivit unui studiu recent realizat de doi experți de top în sănătatea copiilor, citat de BBC.

Infecțiile rezistente la antibiotice reprezintă una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică la nivel mondial.

Rezistenţa la antibiotice apare atunci când bacteriile sau alţi agenţi patogeni suferă modificări care îi împiedică să răspundă la tratamentele antimicrobiene.

Bulgaria, aproape la fel ca România

La sfârșitul lunii martie a acestui an, autoritățile sanitare din Bulgaria au anunțat decesul unui copil de 11 luni, ca urmare a complicațiilor cauzate de infecția meningococică. Cu toate acestea, s-a dovedit că infecția la copilul decedat a fost cauzată de serogrupul X, care nu este inclus în vaccinurile aprobate în acest moment.

Cazul a provocat însă panică și un interes crescut pentru vaccinurile care previn meningita.

Alte 7 cazuri grave de meningită s-au înregistrat de la începutul acestui an în țara vecină, printre care un tânăr de 28 de ani care a decedat.

În Bulgaria, vaccinarea împotriva infecțiilor cu meningococ este recomandată de medici, dar nu face parte din Programul Național de Vaccinare. La fel ca în România, vaccinul poate fi făcut doar contra cost.

Mai mult decât atât, în farmaciile din Bulgaria este comercializat doar unul dintre vaccinuri – cel împotriva serogrupurilor A, C, W și Y. Prețul unei doze este de aproximativ 45 de euro.

Vaccinul împotriva serogrupului B nu se găsește pe teritoriul Bulgariei, iar părinții care doresc să îl administreze copiilor lor îl cumpără din Grecia.

Christiana Batselova, medic epidemiolog în țara vecină, afirmă că „lipsa unui vaccin meningococic împotriva serogrupului B în Bulgaria expune populația, în special sugarii, copiii mici și adolescenții, la riscuri grave pentru sănătatea lor.”

Autoritățile sanitare din Bulgaria afirmă că nu există motive pentru a include vaccinul meningococic în calendarul de imunizare compensat de stat, deoarece cazurile de boală  sunt puține.

Lituania vaccinează copiii gratuit

În Lituania, la fel ca în România, cel mai răspândit este meningococul de tip B.

Din acest motiv, copiii lituanieni sunt vaccinați gratuit împotriva acestui serotip – statul compensează vaccinul.

Copiilor le este administrat vaccinul la vârsta de 3 luni, 5 luni și 12-15 luni.

În Lituania, vaccinul meningococic face parte din Programul Național de Vaccinare, alături de cele care previn alte infecții ce pot duce la boli grave: tuberculoza, hepatita B, tusea convulsivă, difteria, tetanosul, Haemophilus influenzae tip B, poliomielita, rujeola, oreionul, rubeola, infecția pneumococică, HPV și rotavirusul.

Vaccinarea adolescenților și a tinerilor nu este compensată, însă este recomandată de medici, în special a celor care locuiesc în cămine pentru elevi sau studenți.

Vaccinarea copiilor din Lituania împotriva meningococului de tip B a redus semnificativ numărul de îmbolnăviri în această țară, chiar dacă acoperirea vaccinală este încă insuficientă pentru a controla complet răspândirea infecției.

Spania compensează vaccinul pentru serogrupul cel mai frecvent

În ianuarie anul acesta, în Merida, oraș din regiunea Extramadura din Spania, o fetiță de 5 ani a fost diagnosticată cu meningită. Fetița a fost imediat izolată și au fost stabiliți contacții acesteia – din familie și de la școală. Toți au primit tratament cu antibiotic.

Potrivit Serviciului de Sănătate din Extremadura, meningita este considerată o infecție „rară”, dar gravă, care afectează în special copiii și adolescenții.

La fel ca în România, în Spania există două vaccinuri disponibile.

Vaccinul împotriva serogrupului C este inclus în Programul Național de Vaccinare din Spania, deoarece, în această țară, serogrupul C este cel mai frecvent.

În ceea ce privește vaccinul împotriva serogrupului B, acesta este compensat de statul spaniol doar în cazuri specifice, precum persoane care au trecut printr-un episod de boală meningococică sau contacte strânse ale unui caz cu meningită de tip B, care au factori de risc.

În alte cazuri, vaccinul împotriva serogrupului B poate fi achiziționat de la farmacii pe bază de rețetă, prețul fiind similar cu cel din România – în jur de 100 de euro pentru o doză.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.