Sari direct la conținut

Pietele financiare raman febrile, in fata unei cascade de stiri negative si a multiplicarii temerilor privind o recesiune severa

HotNews.ro

Teama unei recesiuni severe in tarile industriale a marcat si joi evolutia pietelor financiare, dupa ce stirile negative au continuat sa se acumuleze. Reuniunea de urgenta a principalelor state exportatoare de petrol (OPEC) de vineri, care vor anunta, cel mai probabil, reducerea productiei, pentru a preveni scaderea si mai accentuata a pretului aurului negru, nu face decat sa creasca nervozitatea investitorilor, noteaza AFP.

Pretul petrolului a scazut cu peste 50% de la varful de 147 dolari atins in iulie, evoluand joi in jurul valorii de 66 de dolari pe baril la Bursa din New York. Aceasta scadere ar putea insa, potrivit analistilor, sa atenueze socul recesiunii.

„Caderea cursului la petrol si la numeroase materii prime ar genera, in mod evident, o imbunatatire a puterii de cumparare si o relansare a chetuielilor” gospodariilor, apreciaza economistul sef al Global Equities, Marc Touati.

Bursa din New York a deschis sedinta in crestere, dar a trecut rapid pe rosu, indicele Dow Jones pierzand 0,58% iar Nasdaq 0,99%, in jurul orei 14:00 GMT.

Principalele piete europene continuau si ele sa evolueze in pierdere: Frankfurt pierdea 2,41%, Paris 2,30% iar Londra 0,89%, dupa ce suferisera devalorizari de circa 5% in sedinta precedenta.

Tendinta zilei a fost data de bursele asiatice: la inchidere, Tokyo a cedat 2,46%, Hong Kong 3,54% Shanghai 1,07%%.

Euro, penalizat de teama recesiunii europene, se tranzactiona la un curs de 1,28 dolari, foarte departe de recordul atins in iulie, de 1,60 dolari.

Planul Sarkozy divizeaza Parisul si Berlinul

Frumoasa unitate de care a dat dovada Europa in fata crizei bancare pare a se fisura incet, dupa anuntul presedintelui Sarkozy privind un plan de relansare economica ce divizeaza Parisul si Berlinul.

Presedintele francez Nicolas Sarkozy a anuntat joi crearea unui „fond public de interventie”, un fond suveran care ar putea interveni masiv in favoarea intreprinderilor strategice aflate in dificultate.

Germania a reactionat imediat si a respins categoric o astfel de idee la nivel european. Berlinul si-a exprimat scepticismul si in ceea ce priveste propunerea lui Sarkozy privind crearea unui „guvern economic” la nivelul Zonei Euro.

Criza incepe sa se propage in economie

In asteptarea masurilor de sustinere, intreprinderile si-au multiplicat joi anunturile care demonstreaza ca actuala criza nu mai este cantonata strict in sfera financiara.

Lovitura dupa lovitura, pietele au incasat succesiv anunturile privind reducerea profitului trimestrial al Sony (-72% la nivelul unui an), reducerea perspectivelor privind cresterea cifrei de afaceri a Air-France-KLM si ingrijorarile grupului auto italian Fiat privind rezultatele anuale.

Sectorul auto pare a fi atins in plin de criza actuala: Volvo a decis sa suprime alte 850 de locuri de munca, dupa cele 1.400 de disponibilizari anuntate la sfarsitul lui septembrie.

Americanii de la Chrysler vor inchide mai repede decat era prevazut uzina din Delawere si vor desfiinta 1.800 de locuri de munca pana la sfarsitul anului.

General Motors a anuntat intentia de a recurge la concedieri, fara a preciza cifre, pentru a face fata dificultatilor financiare. Programul de concedieri voluntare nu mai este suficient.

Daimler a revizuit din nou in scadere obiectivele privind profiturile pentru 2008, care raman totusi ridicate, la nivelul de peste 6 miliarde de euro.

Putinele grupuri care au reusit sa mentina sau chiar sa majoreze obiectivele financiare au beneficiat de o valorizare puternica a actiunilor. Este cazul Essilor, Air Liquide sau Nestle.

Deriva continua in mediul bancar

In momentul in care criza financiara se propaga in toata economia, bancile par a nu vedea inca lumina de la capatul tunelului.

Goldman Sachs se pregateste sa concedieze 10% din totalul angajatilor – urmand a fi desfiintate peste 3.000 de locuri de munca.

A doua banca a Elvetiei, Credit Suisse, a anuntat o pierdere neta de 1,26 miliarde franci elvetieni pentru trimestrul III.

Rafala de vesti negative a continuat joi sa alimenteze temerile privind o recesiune grava in randul marilor tari industrializate.

Germania, cea mai puternica economie europeana, a recunoscut joi ca incetinirea activitatii economice la nivel mondial ii afecteaza dur exporturile, pilonul cresterii economice.

Japonia a anuntat o scadere de 94% a excedentului comercial pentru luna septembrie, pe baza reducerii cererilor din America de Nord si din Europa.

Comenzile industriale in zona euro au scazut si ele cu o rata anualizata de 6,6% in august.

In Franta, indicele de optimism al industriasilor a ajuns la cel mai mic nivel din decembrie 1993. Un semn singular de speranta: gospodariile au consumat mai mult in septembrie decat in luna precedenta cu +0,6%.

In timp ce semnele de recesiune se multiplica in Europa, economii emergente precum Argentina sau Thailanda intampina si ele serioase dificultati.

Pe acest fond, anuntul privind convocarea unui summit international pe 15

noiembrie, la Washington, nu pare a cantari prea mult in fata ingrijorarilor investitorilor.

Aceasta reuniune este „o conditie necesara, dar nu si suficienta” pentru a reinstaura increderea in pietele financiare, a avertizat Michel Camdessus, fost director general al Fondului Monetar International.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro