Senatul american ar putea pune capăt autorizației pentru războiul din Irak, după 20 de ani

O comisie a Senatului SUA a sprijinit miercuri o lege pentru abrogarea a două autorizații pentru războaiele anterioare din Irak, deschizând calea pentru un posibil vot în plenul Senatului înainte de aniversarea a 20 de ani de la ultima invazie a trupelor americane, relatează Reuters.

Comisia de Relații Externe a Senatului a votat cu 13/8 pentru aprobarea unui proiect de lege pentru abrogarea Autorizațiilor pentru Utilizarea Forței Militare din 1991 și 2002, sau AUMF, împotriva Irakului, cea mai recentă încercare de a reafirma rolul Congresului în decizia de a trimite trupe în luptă.

Liderul majorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a declarat că Senatul ar putea vota legea în plen în următoarele câteva săptămâni. Aceasta ar coincide cu cea de-a 20-a aniversare a invaziei Irakului din 19 martie 2003.

Senatorul Tim Kaine, un lider al eforturilor de a abroga vechile AUMF, a spus că nu au sens autorizațiile.

„Irakul a fost un inamic în 2002”, a declarat el pentru Reuters într-un interviu telefonic. „Din ce în ce mai mult, ei sunt un partener de securitate. Lucrăm cu Irakul pentru a învinge ISIS și pentru a continua să ne ferim de activitățile teroriste”.

Parlamentarii susțin de ani de zile că Congresul i-a cedat prea multă autoritate președintelui cu privire la trimiterea trupelor în luptă, nereușind să abroge autorizațiile de război, pe care președinții le-au folosit ani de zile pentru a justifica acțiunile militare pe tot globul.

De exemplu, președintele republican de atunci Donald Trump a spus că AUMF din 2002 a oferit autoritate legală pentru uciderea în 2020 în Irak a comandantului militar iranian Qassem Soleimani.

Conform Constituției, Congresul, nu președintele, are dreptul de a declara război.

Șansele măsurii de a deveni lege sunt neclare. În ciuda sprijinului din partea membrilor ambelor partide atât din Senat, cât și din Camera Reprezentanților, există și o opoziție semnificativă.

Reprezentantul republican Michael McCaul, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei, a cerut o înlocuirea proiectului de lege, scrisă în consultare cu comandanții militari, înainte de a abroga AUMF-urile existente.

Președintele american Joe Biden și premierul irakian Mustafa al-Kadhimi au încheiat în luna iulie un acord de încetare oficială a misiunii de luptă a SUA în Irak până la sfârșitul lui 2021.

SUA a menținut în jur de 2.500 de militari în Irak din 2020.

Oficialii occidentali afirmă că majoritatea acestor forțe au operat doar în roluri de antrenare și consiliere.

Misiunea de luptă a Statelor Unite se concentrase pe eradicarea rămășițelor organizației teroriste Statul Islamic. Misiunea a început în 2014 ca parte a unui efort internațional de a înfrânge gruparea extremistă care cucerise regiuni extinse din Siria și Irak.

Statele Unite au invadat Irakul în 2003, motivând că țara condusă de regimul lui Saddam Hussein dezvoltă arme de distrugere în masă.

Momente cheie ale misiunii în Irak:

• martie 2003 – Operațiunea „Iraqi Freedom” începe un asalt-șoc în Bagdad, care cedează într-o luna
• mai 2003 – Președintele George Bush declara „misiune îndeplinită”
• decembrie 2003 – Saddam Hussein este prins într-un bunker
• aprilie 2004 – Mai multe fotografii arată abuzul la care sunt supuși deținuții din închisoarea Abu Ghraib
• 2005 – Numărul atentatelor sinucigașe în Irak ating maximul pe măsură ce mișcarea insurgenților se dezvoltă
• ianuarie 2007 – Începe „valul” de soldați americani, care a dus la o scădere în violență până în 2008
• august 2010 – Ultimele trupe de lupta părăsesc Irakul