Viitorul inteligenţei artificiale: Liderii mondiali discută despre riscuri, reglementare şi colaborare

G7 a căzut de acord asupra unui cod de conduită pentru dezvoltatorii inteligenţei artificiale (AI). Liderii i-au cerut Uniunii Europene să accelereze legiferarea, dar au evidenţiat că suprareglementarea poate fi dăunătoare, în special în privinţa concurenţei venite din partea Chinei şi a Statelor Unite. În Regatul Unit, liderii politici şi economici s-au reunit la primul summit global privind siguranţa AI, angajându-se să colaboreze, relatează platforma media European Newsroom într-un articol de fond, citat de Agerpres.

Deşi potenţialul inteligenţei artificiale sporeşte speranţele, în particular pentru medicină, dezvoltarea sa este considerată necontrolată în mare parte. În această săptămână, AI a fost în centrul atenţiei cu codul de conduită voluntar al G7, o întâlnire trilaterală a miniştrilor din Franţa, Germania şi Italia, desfăşurată la Roma, la fel şi cu ordinul executiv „de referinţă” al preşedintelui american Joe Biden şi Summitul internaţional privind inteligenţa artificială desfăşurat la Bletchley Park, în nordul Londrei.

La finalul lunii octombrie, ONU a înfiinţat un panel de experţi care va face recomandări în domeniul inteligenţei artificiale, o tehnologie cu „potenţial transformator”, dar totuşi cu mari riscuri pentru democraţie şi drepturile omului. Secretarul general Antonio Guterres a cerut panelului să se lanseze într-o cursă „contracronometru” şi să facă până la finalul lui 2023 recomandări privind modul de gestionare a utilizării AI, identificând riscurile pe care le ridică şi oportunităţile pe care le aduce.

G7: Codul de conduită voluntar pentru dezvoltatorii AI

Luni, ţările G7 (Germania, Canada, SUA, Franţa, Italia, Japonia şi Marea Britanie) au căzut de acord asupra principiilor orientative internaţionale şi unui cod de conduită pentru companii şi instituţii ce dezvoltă sisteme de inteligenţă artificială în cadrul Procesului Hiroshima privind AI. Principiile vizează reducerea riscurilor apărute din aceste tehnologii, precum dezinformarea şi încălcarea intimităţii sau a proprietăţii intelectuale.

Această foaie de parcurs se referă la promovarea dezvoltării unor sisteme AI „sigure şi de încredere” pe plan internaţional şi la „gestionarea riscurilor lor”, potrivit declaraţiei comune, care de asemenea le cere tuturor actorilor din sectorul AI să se angajeze că o vor respecta.

G7 evidenţiază „potenţialul inovator şi transformator” al sistemelor AI avansate şi, în particular, al unor modele generatoare precum chatbot-ul ChatGPT, simultan cu recunoaşterea nevoii de a „proteja indivizii, societatea şi principiile comune”, în plus faţă de „menţinerea umanităţii în centru”.

„Sunt bucuroasă să salut principiile orientative internaţionale şi codul de conduită voluntar ale G7, ce reflectă valorile UE de a promova inteligenţa artificială demnă de încredere. Le cer dezvoltatorilor AI să semneze şi să implementeze acest cod de conduită cât mai curând posibil”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o declaraţie. Ea a reamintit că „Uniunea Europeană, ce deja este un pionier în chestiunile de reglementare prin Legea privind AI, contribuie la barierele de siguranţă şi la gestionarea AI la nivel global”.

UE: Reglementarea excesivă afectează capacitatea de a concura la nivel global

Germania, Franţa şi Italia vor să coopereze mai strâns cu privire la subiectul AI, astfel încât Europa să poată concura mai eficient împotriva Statelor Unite şi Chinei. Planificata lege a UE ce reglementează inteligenţa artificială trebuie să se bazeze pe o abordare „favorabilă inovării”, au afirmat luni miniştrii economiei din cele mai mari trei economii din UE, care au cerut sporirea investiţiilor în noile tehnologii.

După întâlnirea de la Roma, miniştrii economiei Robert Habeck, Bruno Le Maire şi Adolfo Urso au salutat ceea ce va fi prima lege din lume acoperind domeniul AI, act normativ aşteptat să fie convenit până la finalul anului. Însă într-o declaraţie comună, ei au spus că este „esenţial să se asigure că legislaţia din UE este proiectată fără birocraţie inutilă şi că actuala birocraţie este redusă”.

Legea va reglementa AI în concordanţă cu nivelul riscului: de exemplu, cu cât mai mare este riscul pentru drepturile sau sănătatea indivizilor, cu atât mai mari sunt obligaţiile sistemelor.

Miniştrii au accentuat că Europa se va putea menţine la nivel internaţional atunci când vine vorba despre AI. Habeck a spus: „Nu trebuie să ne ascundem. Avem companii care sunt mai bune decât giganţii tehnologici din SUA în multe domenii”. În acelaşi timp, el a cerut decizii mai rapide la nivel european. „Dacă aşteptarea durează trei ani şi jumătate, noi nu mai avem o şansă. Vom sfârşi prin a reglementa o piaţă care nu mai există”, a explicat el.

Ministrul francez Le Maire a arătat că SUA investesc de zece ori mai mulţi bani în AI decât investeşte Europa, spunând că Statele Unite au investit 50 de miliarde de euro (53 de miliarde de dolari) în AI anul trecut, comparativ cu cele 5 miliarde de euro ale UE şi de cele 10 miliarde euro ale Chinei. Miniştrii au cerut simplificarea procedurilor pentru proiecte multi-ţări, pentru a ajuta start-up-urile europene. Ministrul italian Urso, care a găzduit discuţiile de luni, a afirmat că AI va fi o prioritate a preşedinţiei italiene a G7 în 2024.

La finalul lui octombrie, ministrul bulgar pentru e-guvernare, Aleksandr Iolovski, a afirmat că Uniunea Europeană ar trebui să reglementeze utilizarea tehnologiei, întrucât aceasta implică un risc ridicat pentru drepturile fundamentale şi valorile europene, dar nu ar trebui ca UE să se angajeze în suprareglementare.

În Slovenia, Centrul de studii internaţionale pentru inteligenţa artificială (IRCAI) este deschis la Ljubljana din 2020, sub auspiciile UNESCO. În acest an, s-a desfăşurat prima Şcoală de Vară Europeană privind inteligenţa artificială, cu 630 de participanţi din 42 de ţări.

„Deşi ţările mai mici poate nu dispun de resursele marilor jucători, specializarea şi un angajament faţă de educaţie şi cercetare le pot oferi un avantaj competitiv în domenii specifice ale AI”, a spus recent ministrul sloven pentru transformare digitală, Emilia Stojmenova Duh.

SUA: Ordin „de referinţă” cu privire la reglementarea AI, vizând lucrul cu aliaţii asupra regulilor internaţionale

Preşedintele Joe Biden a emis luni un ordin executiv privind reglementarea inteligenţei artificiale, vizând ca Statele Unite să „deschidă drumul” în eforturile mondiale de a gestiona riscurile implicate de tehnologie.

Ordinul „de referinţă” dispune ca agenţiile federale să stabilească noi standarde de siguranţă pentru sistemele AI. De asemenea, el le cere dezvoltatorilor să împărtăşească rezultatele la testele privind siguranţa şi alte informaţii esenţiale cu guvernul Statelor Unite, potrivit unei declaraţii a Casei Albe.

Summit mondial privind siguranţa inteligenţei artificiale (Foto: Simon Walker / Avalon / Profimedia)

Marea Britanie: Întâlnirea din Bletchley Park – „începuturi” sau „oportunităţi ratate”?

Miercuri, ţări printre care Marea Britanie, SUA şi China au căzut de acord asupra „nevoii de acţiune internaţională” în contextul în care lideri politici şi tehnologici s-au reunit la primul Summit mondial privind siguranţa inteligenţei artificiale. Ministrul britanic al tehnologiei, Michelle Donelan, a afirmat că declaraţia „evidenţiază cu adevărat pentru prima dată că lumea se strânge pentru a identifica această problemă”.

Obiectivul reuniunii de două zile desfăşurate în istoricul Bletchley Park, din nordul Londrei, unde codul Enigma, al Germaniei naziste, a fost spart în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, a fost de a găsi „un consens internaţional” asupra provocărilor implicate de AI şi asupra modului de a le soluţiona şi, ulterior, va propune crearea unui panel global de experţi care vor face rapoarte periodice.

Premierul britanic Rishi Sunak a apărat invitaţia adresată Chinei – o ţară pe care unii o acuză de spionaj tehnologic – „pentru că o strategie serioasă nu poate fi dezvoltată dacă potenţialul global” al sectorului nu este implicat.

După recentul acord trilateral între Italia, Germania şi Franţa, reuniunea de la Bletchey Park a marcat „începutul unui proces de implicare a altor continente pentru a realiza ceea ce sperăm: o nouă alianţă globală, ca cea pentru climă, cu privire la regulile şi măsurile de protecţie ce vor fi adoptate ca răspuns ca provocarea inteligenţei artificiale”, a menţionat Urso.

Totuşi, peste 100 de organizaţii britanice şi internaţionale, experţi şi susţinători au publicat luni o scrisoare deschisă adresată premierului Sunak, calificând summitul o „oportunitate ratată” şi prea mult orientată către „big tech”. Coaliţia – ce include sindicate, grupuri pentru drepturile omului precum Amnesty International şi voci ale comunităţii tehnologice – a avertizat că „lucrătorii şi comunităţile cele mai afectate de AI au fost marginalizate”, lista invitaţilor fiind „selectivă şi limitată”.

AI dincolo de Uniunea Europeană

În Europa, ţări care nu sunt implicate direct în chestiunile de reglementare, precum Legea UE privind inteligenţa artificială, sau în reuniunea G7, iau totuşi propriile măsuri pentru a trata AI.

De exemplu, în Macedonia de Nord, la iniţiativa Fondului pentru Inovare şi Dezvoltarea Tehnologiei (FITD), a fost creat un grup de lucru, în septembrie 2021, pentru a elabora prima strategie naţională privind inteligenţa artificială. De asemenea, ţara va găzdui, pe 14 noiembrie la Skopje, a şasea Conferinţă regională privind comerţul electronic, cu accent pe folosirea potenţialului inteligenţei artificiale. Reprezentanţi ai unor companii precum Nestlé, Meta, Zalando, Allegro şi Reebok, printre alţii, se vor adresa participanţilor la conferinţă. Este de aşteptat ca evenimentul să reunească peste 600 de întreprinzători, e-traderi, directori de companii şi reprezentanţi guvernamentali din Macedonia de Nord, Albania, Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Kosovo, Muntenegru, România şi Serbia.

În acelaşi timp, Albania ţinteşte să devină parte a programului Europa Digitală, care va fi implementat până în 2027. Guvernul albanez a aprobat deja proiectul de lege privind ratificarea acordului între Albania şi Uniunea Europeană pentru participare la programul Europa Digitală, care în prezent primeşte aprobarea din partea comisiilor parlamentului albanez.