Sari direct la conținut

[P] INTERVIU Candidații PSD din Bacău ne-au povestit ce fac ca să apere interesele județului

Smile Media
[P] INTERVIU Candidații PSD din Bacău ne-au povestit ce fac ca să apere interesele județului
Valentin Ivancea, Cristina Breahnă-Pravăț Foto: Hotnews

​Senatoarea Cristina Breahnă-Pravăț este propunerea PSD pentru președinția Consiliului Județean Bacău, după ce colegul ei, Valentin Ivancea, actualul președinte al consiliului județean, și-a depus candidatura la primăria municipiului Bacău.

Ea alături de Dragoș Benea, europarlamentar PSD și candidat la Europarlamentarele din 2024, dar și lider PSD Bacău, au venit în studiourile HotNews să ne arate care sunt planurile lor pentru județul Bacău, ce realizări au avut în mandatele precedente și cum plănuiesc să apere interesele comunităților locale care i-au susținut până acum.

Care au fost principalele dumneavoastră realizări din ultimele mandate?

Dragoș Benea: Răspunsul este mai complex. Primul mandat de europarlamentar a fost unul atipic, n-a semănat cu celelalte mandate de dinainte, din ce mi-au spus colegii. Un mandat care a început, în primul rând, cu o reintegrare a Partidului Social Democrat în familia social-democrată, după care a urmat, în ianuarie 2020, Brexitul. Nu știa nimeni că peste o lună și un pic va veni pandemia peste întreaga lume și peste întreaga Europă. După pandemie a venit criza energetică și automat, o scăpare de sub control a prețurilor la materialele de construcție. După aceea a venit războiul din Ucraina, fel de fel de crize suprapuse care au influențat, sau au schimbat din mers foaia de parcurs a Uniunii Europene, a tot ce înseamnă construcția Uniunii Europene, fie că vorbim de Comisia Europeană sau de Parlamentul European.

Eu am activat în Comitetul Regiunilor, unde îmi doresc să activez și în următorii ani, comisie care urmărește implementarea fondurilor de coeziune. Două au fost concluziile cele mai importante pe care le-am tras din această experiență. Unu, că ele în esență nu și-au atins obiectivele, în sensul că disparitățile între regiuni, eu vă zic grosier, între Vest și Est sau între Nord și Sud, au crescut, deși, repet, obiectivul lor era să apropie decalajele între regiuni. Doi, tot ceea ce a trebuit să readapteze ca buget în Uniunea Europeană, din cauza acelor crize de care vă spuneam la început, s-a rectificat din fondurile de coeziune.

Dacă este un europarlamentar care își asumă că a făcut ceva de unul singur e complicat. În schimb pot să spun că, alături de colegii de la Partidul Social Democrat, dar pe alocuri și de la PP, din PNL, din Parlamentul European am avut multe, multe voturi, multe abordări în care ne-am coordonat, cu precădere în zona agriculturii, a polițelor de agricultură, pentru a apăra interesele fermierilor, pentru a apăra interesele românilor și a celor care i-au votat, până la urmă, nu de puține ori contrar voturilor, contrar strategiei stabilite la grup. E complicat să împaci și capra, și varza, dar a fost un mandat interesant, un mandat de care nu-mi este rușine și în care, repet, alături de colegii mei, cred că mi-am adus mica contribuție, la niște lucruri importante.

Sigur, dacă tot suntem și în acest format, cu candidatul la Consiliul Județean, unde am lucrat și eu, ca fost președinte al Consiliului Județean, pot spune că este și bună această comasare. Am fost susținătorul acestei idei, pentru că aleși locali, președintele Consiliului Județean, primarii, sunt martorii autentici ai transformării pe fonduri europene a României, cea pe care o știam înainte de 2007 și cea care este astăzi și ale cărei beneficii le vedem în viața de zi cu zi. Aleșii locali sunt cei care au implementat fonduri europene mai repede, mai târziu, funcție de capacitatea fiecărei instituții.

Și repet eu din tot angrenajul de fonduri europene care vin în România, fondurile de coeziune le consider cele mai importante, veriga cea mai importantă și v-am zis, sunt și lucruri bune care s-au întâmplat, dar sunt și lucruri care trebuiesc corectate pe viitor, pentru că eu sunt convins că după alegerile din 9 iunie, într-un fel sau altul, Uniunea Europeană, Parlamentul European și Comisia Europeană vor trebui să-și reconfigureze foaia de parcurs, pentru că altfel riscăm să mărim decalajele, disparitățile și să îngroșăm rândurile celor care nu văd un succes în proiectul Uniunii Europene. Adică să îngroșăm rândurile euroscepticilor, ceea ce sigur că nu ne dorim, cei care suntem pro-Occident.

Dar realizările dumneavoastră din mandatul precent, doamna senator Pravăț?

Cristina Breahnă-Pravăț: Am activat în ultimii patru ani în Senatul României, deci pe zona deliberativă care asigură funcția legislativă. Aș putea trece în revistă doar câteva coordonate, câțiva parametri ai activității mele în Senatul României. Eu, activând în Comisia de Buget și în comisia care gestionează abuzurile și petițiile venite din partea cetățenilor României. Din punct de vedere al actelor normative inițiate sunt aproximativ 50. Bineînțeles, 15 s-au transformat în legi promulgate, restul sunt încă fie în dezbatere la camera decizională. Dacă acolo, Camera Deputaților este camera decizională, fie sunt încă în lucru la comisiile permanente ale Senatului. Unele au trecut de toate aceste etape și așteaptă promulgarea din partea Președinției României.

Din punct de vedere al relației pe care am continuat să o am cu cetățeanul din județul Bacău în acest mandat, am inițiat o serie de întrebări, interpelări, astfel încât anumite instituții din județul Bacău sau, anumiți cetățeni din județul Bacău să primească răspunsuri la diferite sesizări sau la diferite aspecte care reclamau blocaje ale anumitor proiecte.

Bineînțeles, ca parlamentar, am avut și instrumentul întrebărilor sau interpelărilor pe care le-am putut adresa unor miniștri, unor organizații guvernamentale, agenții sau chiar primului ministru și am totalizat aproximativ 200 de întrebări și interpelări adresate organismelor executive. Prin unele dintre ele am deblocat anumite aspecte care fie erau de natură birocratică și blocau anumite proiecte de implementare a unor investiții în județul Bacău, fie țineau de nerespectarea drepturilor cetățeanului în diferite situații.

În rest, împreună cu colegii senatori din grupul de senatori al PSD, am încercat să inițiem o serie de acte normative, care au pus accent pe ceea ce înseamnă drepturile cetățeanului, drepturile pacientului, pe aspecte care țin de promovarea și chiar sporirea drepturilor persoanelor cu dizabilități, pe inițiative legislative care au vizat interesul cetățeanului în raport cu costurile creditării în sistemul financiar-bancar, care au fost și acestea reglementate, deși unele acte normative mai așteaptă încă promulgarea din partea Președintelui. Din punct de vedere al acestui domeniu sunt mai multe, dar, așa cum spunea și domnul președinte Dragoș Benea, sunt proiecte de echipă, mai ales în Parlamentul României. Nu poți iniția și nu poți primi girul pozitiv pe un anumit proiect de lege, dacă acesta nu vizează un interes comun al parlamentarilor sau chiar unul transpartinic.

Ați putea să ne vorbiți amândoi despre ce ați făcut pentru a atrage fonduri pentru comunitățile pe care le reprezentați?

Dragoș Benea: Noi, în esență, lucrăm într-o echipă. Suntem membri ai unei echipe care mai include și un simplu primar sau președinte de Consiliu Județean, ministrul Fondurilor Europene și ceilalți miniștri. Nu există un obiectiv realizat din fonduri europene care să și-l poată revendica o singură persoană. Totul este o muncă de echipă. Eu și Cristina de cel puțin opt ani, din 2016, activăm în această echipă social-democrată din Bacău, în care am fost validați în 2020 de electorat și ne dorim același lucru și în 2024. Putem răspunde și punctual o grădiniță, un drum județean, poate și o centură, poate și un aeroport. Cu siguranță suntem martori activi la aceste proiecte.

Ideea este că în următorii patru ani, din noua poziție, doamna Pravăț, eu care voi continua probabil mandatul la Parlamentul European și ceilalți colegi primari, cu un partid care credem că va fi la guvernare, putem să continuăm să livrăm proiecte cât mai multe pe fonduri europene.

Știu majoritatea primăriilor din județul Bacău și ele, unde au fost eligibile, au absorbit fonduri europene și le-au absolvit cu succes. Sigur sunt și proiecte care au mai întârziat sau merg mai greu, cum e proiectul de apă și canalizare unde repet și licitațiile pot fi o problemă, soluționarea contestațiilor sau fel de fel de constructori care nu înțeleg să-și respecte obligațiile asumate prin contract. A fost și acea criză a prețurilor la materialele de construcții care a a îngreunat implementarea de fonduri.

E complexă această problematică a absorbției fondurilor europene. Sunt și factori obiectivi, sunt și factori subiectivi care pot grăbi sau pot încetini absorbția de fonduri europene. Sunt și foarte multe instituții ale statului român care nu sunt coerente și coezive cu efortul administrației centrale și al administrației locale de a absorbi cât mai repede fonduri europene, dar iată, vă dau un exemplu pozitiv: Pentru că noi venim din zona Moldovei, haideți să vorbim de două proiecte mari.

Unu, Autostrada A7 este un proiect care a avut și noroc, este un proiect de succes, care este pe fonduri europene pe PNRR, dar care a avut și puțin noroc. Practic, în 2017 au început licitațiile pentru studii de fezabilitate și astăzi am ajuns în etapa în care cu toții realizăm că este un proiect ireversibil, care se va finaliza și în sfârșit toată Moldova va veni până la București pe autostradă. Dar au mers repede, am avut parte de un proiectant bun, au mers repede licitațiile la studii de fezabilitate, au mers repede licitațiile la proiectare și execuție, am avut un constructor care a realizat importanța misiunii și își respectă termene, ba chiar termină mai repede anumite tronsoane și vorbim de o autostradă care iată, se întinde de la T0 până la T final. Putem vorbi de astăzi, suntem în anul șapte, dar finalizarea va fi în 2025, deci vorbim de opt ani, de sute de kilometri de autostradă. Eu zic că a fost un proiect care a avut noroc ca mercede, are și finanțare pe PNRR și o va absorbi în totalitate.

La fel spitalele regionale de urgență, că vorbim Iași, Cluj, Craiova, pentru noi Vaslui, Neamț, Bacău. E important că la Spitalul Regional de Urgență Iași au început lucrările acum doi ani, când s-a înființat Agenția Națională de Dezvoltare și Investiții în Sănătate. Aceste spitale erau doar pe hârtie. Astăzi ele sunt în plină construcție. Deci sunt și proiecte europene de succes, dar sunt și contraexemple.

Noi venim din Bacău, dar am stat aproape șapte-opt luni pe o licitație, pe PNRR. La un pavilion de la Spitalul Județean de Urgență de aproximativ 60 de ani, am stat opt luni, s-ar putea să stăm mai puțin în execuție decât în contestație. Contestație nejustificată din punctul meu de vedere, dar care a stat și mai mult decât este cazul în soluționare la CNSC și ai toate aceste zile pierdute, pentru că totuși la PNRR ești în contra-timp, trebuie să ai proiectul funcțional la finalul lui 2026. Nu numai recepționat, ci chiar în funcțiune.

Sigur, sunt și contraexemple, în municipiul Bacău avem un primar, culmea, de la USR, care n-a inaugurat niciun obiectiv pe fonduri europene până acum. N-a absorbit niciun ban, dimpotrivă. Foarte multe sume pe fonduri europene fac obiectul unor investigații ale parchetelor și foarte multe sume de bani vor fi achitate din buzunarul băcăuanilor, pentru că nu sunt eligibile. Da, au fost date jos de autoritățile de control pe fonduri europene în mod justificat. E mai complexă discuția și o pot susține, dar trebuie să înțelegeți că există și exemple de succes, și exemple de oameni care cică știau să lucreze cu fonduri europene și când au trecut la treabă n-au putut să absoarbă.

Doamna Senator Pravăț, dumneavoastră ce ați făcut pe direcția de atragere de fonduri pentru comunitatea pe care o reprezentați?

Cristina Breahnă-Pravăț: Din postura de parlamentar, lucrez mai puțin cu ceea ce înseamnă implementarea de fonduri europene, însă ai obligația de a asigura cadrul legislativ, suport. Și eu, și colegii din grupul senatorial PSD am susținut și am introdus chiar în regim de urgență pe ordinea de zi a fiecărui plen orice act normativ care viza implementarea unor proiecte cu finanțare din fonduri europene. De exemplu, când ajungea la noi, la Comisia de Buget sau ulterior, la plen, fiecare act normativ care viza construcția unui spital regional. Sub nicio formă niciun parlamentar PSD nu amâna nici măcar o zi adoptarea în regim de urgență a unui asemenea act normativ. Cum vă spuneam, am mai folosit și instrumentul interprelării sau întrebării către ministrul Dezvoltării sau către alți miniștri care au sub tutelă diferite autorități finanțatoare, atunci când în județul Bacău se blocau anumite proiecte care vizau realizarea unor investiții din fonduri europene.

Experiență pe fonduri europene am și din postura de fost director de oficiu de cadastru și publicitate imobiliară. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară implementează proiecte finanțate atât din fonduri europene, cât și din fonduri guvernamentale, care vizează realizarea cadastrului sistematic, așa numitului cadastru gratuit, în termen mai uzuali. De asemenea, din punct de vedere al experienței mele în zona universitară, căci și acolo am implementat. Am fost chiar manager de proiect pe proiecte care vizau atragerea de fonduri europene, de exemplu pe dezvoltare de resurse umane. Dar în mandatul actual, am putut uza doar de prerogativele pe care le deține un parlamentar, încercând să-mi îndeplinesc misiunea pentru a crește gradul de absorbție a fondurilor europene în județul Bacău.

Dragoș Benea: A omis să spună doamna senator că, atunci când au avut ocazia, doamna Cristina Pravăț și ceilalți parlamentari din Bacău au formulat amendamente pentru obiective din tot județul, din Bacău, Moinești, Onești, dar cu adresabilitate directă pe zona sănătății. Investiți în sănătate.

Care ar fi principalele voastre obiective pentru viitor pe Bacău?

Cristina Breahnă-Pravăț: Dacă ne referim la un viitor mandat de președinte de Consiliu Județean, eu îmi propun să păstrez niște cutume pe care Consiliul Județean Bacău le-a avut prin foștii președinți dați tot de către organizația noastră. De exemplu, încheierea unor parteneriate administrative cu localități importante sau mai puțin importante din punct de vedere al dimensiunii acestora, astfel încât investițiile majore pe zona de sănătate și pe zona de educație să devină realitate. După cum știți, unitățile administrativ-teritoriale au nevoie de suport de la Consiliul Județean, chiar și atunci când vine vorba despre implementarea unor proiecte finanțate din fonduri europene, pentru că au nevoie, de exemplu, de acea cofinanțare, iar bugetul local nu oferă întotdeauna posibilitatea acelei unități administrativ-teritoriale, dacă este mai mică, de exemplu, să asigure acea cofinanțare.

Atunci Consiliul Județean, în situația în care obiectivul este unul semnificativ și vizează fie sănătatea, fie educația, interesul cetățeanului, în sens larg, se angajează să susțină toate aceste proiecte, astfel încât să nu ratăm niciun fond european. Evident, tot ceea ce înseamnă sănătatea reprezintă prioritatea zero în continuare, pentru că totuși nu am ieșit de foarte mult timp dintr-o criză foarte importantă a sănătății. Vorbim de criza pandemică. Continuăm să facem investiții fie din fonduri europene, fie o să continuăm să facem lucrul acesta din resurse proprii, utilizate în mod judicios. Toate spitalele din județul Bacău sunt prioritare și am demonstrat lucrul acesta. Așa cum spunea și domnul președinte Benea, din calitatea mea de parlamentar, am direcționat fonduri, prin amendamentele formulate la legea bugetului de stat, în diferite exerciții bugetare, către spitale care aparțin unități administrativ-teritoriale, indiferent de culoarea politică a edilului care conduce urbea în care funcționează unitatea spitalicească.

Și educația este un obiectiv important pe care eu, ca profesor, îmi propun să îl susțin. O să vedem cum am putea pune bazele, la nivel de Consiliu Județean, unui cadru instituțional care să crească gradul de siguranță în școlile din județul Bacău. Eventual, să angajăm Consiliul Județean în niște campanii care să producă și rezultate concrete pentru a reduce consumul de substanțe interzise în rândul elevilor. Evident, să nu uităm de infrastructura școlară care trebuie îmbunătățită și de tot ceea ce înseamnă infrastructură aferentă dezvoltării comunitare. Continuăm să încercăm să rămânem undeva sus pe podiumul național în atragerea de fonduri europene și să ne implicăm activ în tot ceea ce înseamnă realizarea de investiții cu impact major în județul Bacău.

Dragoș Benea: Munca de președinte de Consiliu Județean nu este simplă, noi vorbim acum de Bacău, dar e valabil la orice județ. Ești sortit să lucrezi cu 93 de primari din 93 de localități. Vreau să vă spun că fiecare primar consideră că problema lui este cea mai importantă și nu-l interesează de problema celuilalt sau a celorlalți 92 de primari. Un președinte de Consiliul Județean este ca un dirijor de ochestră care finalmente trebuie să se facă auzit în așa fel încât toată orchestra să cânte aceeași partitură și trebuie să fii conectat în permanență la informația din teren, pentru că trebuie să îi și împaci pe toți.

Dar în același timp trebuie să ai o etapizare a investițiilor, să urmărești o dezvoltare a lor, pentru că e și infrastructura pe sănătate și pe educație, iar educația nu aparține unui singur politician sau doar unui cadru didactic, ci întreaga comunitate trebuie să se implice în politic, în dezvoltarea educației. Sunt obiective de infrastructură rutieră care sunt importante, sunt obiective legate de alimentare cu apă și canal, obiectivele legate de alimentarea cu gaze naturale. Toate trebuiesc coordonate și în principiu, Consiliul Județean este cheia de boltă, dacă pot să spun așa, care trebuie să asigure un mers rotund al întregului județ, pentru că nu poți să ai 20 de comune foarte bine dezvoltate și restul să le lași în urmă. Trebuie o dezvoltare echilibrată a județului și misiunea aceasta, obiectivul acesta nu se atinge decât cu foarte multă muncă, persuasiune, empatie, capacitate de dialog, lucru pe care eu sunt convins că doamna senator Pravăț le are din plin.

Cum facem să atingem țintele de mediu ale Uniunii Europene? Mai pe larg pentru domnul Benea și mai specific în Bacău, pentru doamna Pravăț.

Dragoș Benea: În primul rând, PNRR-ul a fost un obiectiv, dacă vă amintiți, un program care s-a ținut la secret, nici măcar Parlamentul, l-am văzut în ultima lună a guvernării din 2021 și și-a luat niște ținte destul de ambițioase. Și eu, și Cristina suntem ecologiști din setări, dacă pot să spun așa, dar facem parte și din marea familie social-democrată la Parlamentul European, care este pro-mediu, pro-ecologie. Și acest obiectiv ambițios, Green Deal, născut din familia social-democrată, și altele precum digitalizarea și industrializarea sunt domenii care trebuiesc bine gestionate în următorii ani, pentru că riscăm ca foarte multe persoane să fie victimele acestor politici pe care Europa trebuie să le într-un fel sau altul să le împingă înainte.

Riscăm să avem foarte mulți oameni care pot rămâne în urmă și până la urmă obiectivul Uniunii Europene este să nu rămână nimeni în urmă. Dar toate acestea la pachet, pot îngroșa rândul celor care consider că n-ar trebui să existe proiectul Uniunii Europene, pentru că euroscepticii spun: „domnule, e bună construcția europeană, dar ea mai trebuie ajustată”, dar sunt și unii care consideră că proiectul Uniunii Europene n-ar trebui să existe.

Iată, vedeți de ce unul din argumentele pentru care cele două partide mari, PSD și PNL, merg pe listă comună la europarlamentare – tocmai pentru a crea o echipă din start omogenă pe anumite obiective mari pe care România trebuie să le negocieze cu Comisia Europeană. Un grup de parlamentari foarte mare, peste 15-16, care sunt omogeni și au aceeași abordare, aceeași viziune, cred că e e necesar pentru că întotdeauna au fost, dacă vă amintiți și vechile campanii europamentare, acuze dintr-o parte în alta că nu sunt aparate interesele României. De această dată e o echipă, se preconizează, de peste 15 europarlamentari, care în următorii cinci ani trebuie să facă front comun ab initio pentru proiectele mari ale României.

Pentru dumneavoastră, doamna senator Pravăț, care este cel mai important obiectiv de mediu pentru viitorul mandat de președinte de Consiliu Județean?

Cristina Breahnă-Pravăț: Politica de mediu este o politică comunitară, care reprezintă, conform strategiei Uniunii Europene, un principiu de care trebuie să țină cont toate celelalte politici de dezvoltare ale Uniunii Europene. Evident că îmi doresc ca mandatul următor să reușesc să exploatez toate acele surse de finanțare care vin din zona Uniunii Europene, astfel încât protecția mediului să fie cumva consolidată.

În județul Bacău vorbim despre proiecte de eficientizare energetică, putem vorbi despre proiecte de realizare a unor școli verzi, de atragere de fonduri pentru achiziția de mijloace de transport electrice pentru școli sau numai pentru transportul în comun. Planul Național de Redresare și Reziliență ne oferă asemenea resurse. Într-adevăr, cel puțin la nivel de municipiu, primarul USR nu a reușit să exploateze pe zona de educație, pe zona de dezvoltare urbană asemenea fonduri care să crească gradul de protecție a mediului în municipiul Bacău.

La nivelul Consiliului Județean însă, s-au accesat asemenea fonduri, fie pentru reabilitarea clădirilor astfel încât să se asigure eficientizare energetică și atunci automat obținând un consum redus de energie și așa ajungem în zona de protecție a mediului. Au fost tot felul de proiecte pe Programul Operațional Sectorial Mediu, care au fost de asemenea exploatate de către Consiliul Județean care a tras fonduri în mandatul anterior pe această axă de finanțare. Bine, politica de mediu este una mult mai amplă. Ca președinte de Consiliul Județean, îmi propun, repet, să valorific orice sursă de finanțare pentru a consolida ceea ce înseamnă strategia de protecție a mediului în județul Bacău din punct de vedere al salubrității și aici trebuie văzut cum gestionăm problematica deșeurilor, pentru că, după cum știți, din doi în doi ani, Comisia Europeană realizează un raport care evaluează gradul în care s-a respectat fiecare țintă pe zona de mediu impusă de către Uniunea Europeană.

De exemplu, la selecția deșeurilor mai avem de recuperat, la nivel național mă refer. Ținta Uniunii Europene este ca selecția deșeurilor să se facă sistematizat în proporție de 50%, 50% din deșeuri să fie practic reciclate. Noi suntem undeva la 11-12% în România, dar, repet, ca viitor președinte de consiliul județean, cred că cel mai important este să atragem resurse importante pentru a aplica ceea ce înseamnă politici de protecția mediului.

Dragoș Benea: Județul Bacău este unul din puținele județe care are un sistem integrat de management al deșeurilor funcțional. Funcțional, înseamnă să ai stații de transfer. E un sistem care înglobează peste 87 de localități din 83. De ce doar atâtea? Pentru că altele au căutat fel de fel de soluții mai fistichii, dar acum au probleme mari din acest punct de vedere.

Noi avem și un ministru al Mediului, care este din Bacău, și sunt convins că acele cinci-șase unități care n-au înțeles că obiectivele de mediu se rezolvă în echipă și în asociațiile de dezvoltare intercomunitare vor fi sancționați așa cum trebuie de către organele abilitate, pentru că sunt primari care nu înțeleg că mediul este o prioritate și că pentru a rezolva problemele de mediu ale județului trebuie chiar să funcționăm ca o echipă, indiferent de partide, dar mulți clamează acest lucru și când să treacă la fapte, uită de această colaborare transpartinică, cum spunea colega mea.

Dumneavoastră, ce priorități aveți pe următorul mandat de europarlamentar?

Dragoș Benea: Priorități care vor fi cu siguranță legate de prioritățile celor care ne susțin, ale electoratului Partidului Social Democrat, priorități care țin de interesele României și acestea vor fi updaptate din mers, pentru că probabil se anunță o perioadă și mai grea în următorii cinci ani decât au fost cei cinci ani de care v-am zis, și important este să facem echipă ca să rezolvăm problemele mari. Obiective personale nu am, ca să fac selfie-uri sau să mă bat cu jandarmii pe la Bruxelles, sau să vorbesc în sala goala pentru minute și după aceea să spun acasă că uite ce m-am bătut. Eu n-am acest tip de abordare.

Cea mai corectă abordare este că sperăm să fim o echipă cât mai numeroasă, nu numai de la PNL și PSD, poate mai sunt și la celelalte partide, în interesul românilor și deci și interesul celor care ne-au votat, evident.

Articol susținut de PSD