Terenurile agricole în 2024: scumpiri lente, cu diferențe uriașe între regiuni, spune INS. Unde ne situăm în Europa
Prețul terenului agricol din România continuă să crească, dar într-un ritm temperat, care spune mai degrabă o poveste de stabilizare decât una de boom. În 2024, un hectar de teren arabil a ajuns, în medie, la 43.280 lei, în creștere cu aproximativ 4% față de anul anterior PTA, a transmis marți Institutul Național de Statistică.
Această creștere vine după ani de avansuri mai consistente și sugerează că piața terenurilor agricole intră într-o fază de maturizare: prețurile urcă, dar nu în salturi.
Harta României agricole: aceeași țară, prețuri foarte diferite
Privind pe regiuni, România agricolă este departe de a fi omogenă:
- Nord-Est rămâne cea mai ieftină regiune: 37.693 lei/ha
- București–Ilfov este, detașat, cea mai scumpă: 62.477 lei/ha
- Vestul și Nord-Vestul se poziționează constant peste medie
Diferența dintre Nord-Est și București–Ilfov este de aproape 25.000 lei pe hectar – un ecart care nu mai ține doar de agricultură, ci de presiunea urbană, așteptări imobiliare, infrastructură și accesul la capital.
Cu alte cuvinte, e posibil ca terenul agricol din jurul marilor orașe nu mai este evaluat doar ca teren agricol.
Unde s-a scumpit cel mai mult
Deși media națională indică o creștere de 4%, unele regiuni ies clar din rând:
- Sud-Vest Oltenia: +8,3% la teren arabil
- Sud-Est și Sud-Muntenia: +7,3% la pășuni permanente
Aici vedem un semnal interesant: nu doar terenul arabil se scumpește, ci și pășunile – ceea ce indică un interes mai mare pentru zootehnie, presiune pe suprafețe și o capitalizare mai bună a agriculturii extensive.
România vs UE: încă ieftină, dar nu „foarte ieftină”
La nivel european, România rămâne în partea inferioară a clasamentului, dar nu mai este o anomalie:
- România: ~8.700 euro/ha teren arabil
- Letonia: ~4.800 euro/ha
- Malta: peste 200.000 euro/ha
Pentru pășuni:
- România: 6.257 euro/ha
- Bulgaria: sub 2.000 euro/ha
- Țările de Jos: peste 77.000 euro/ha
Mesajul-cheie: terenul agricol românesc nu mai este „ieftin” în termeni absoluți, dar rămâne ieftin în raport cu productivitatea potențială și cu Vestul Europei
Ce explică această evoluție
Creșterile moderate din 2024 pot fi citite prin mai multe lentile:
- Dobânzi mai ridicate care aduc mai puține achiziții speculative
- Costuri mai mari în agricultură ceea ce te face mai prudent la extindere
- Consolidarea exploatațiilor, adică achiziții punctuale, nu masive
- Așteptări realiste; piața nu mai pariază pe salturi rapide
Terenul agricol începe să se comporte mai mult ca un activ de protecție a capitalului, nu ca unul de câștig rapid.
Ce înseamnă asta
Pentru un proprietar de teren: valoarea crește lent, dar constant, iar diferențele regionale contează enorm
Pentru un fermier: accesul la teren devine mai scump, există o presiune pe eficiență și randament
Pentru investitori: randamentele sunt mai mici, dar și riscul e redus. De asemenea, miza se mută de la „cât se scumpește” la „ce produce”
Concluzie
2024 nu a fost anul exploziei prețurilor terenurilor agricole, ci anul în care piața s-a așezat. Terenul rămâne valoros, dar nu mai promite miracole.
INTERVIURILE HotNews.ro