VIDEO Nicusor Dan despre obligațiile Europei, în fața pericolului agresiunii. „N-a fost ca la Congresul XIV”

„Toată lumea e de acord că Europa nu se mișcă suficient de repede”, a declarat președintele Nicușor Dan, joi, după reuniunea informală a liderilor din cadrul Consiliului European. „Să știți că în discuția de azi n-a fost ca la Congresul XIV, adică s-au spus niște lucruri dureroase”, a mai afirmat șeful statului, în conferința de presă în care a prezentat concluziile întâlnirii de la Castelul Alden-Biesen din Belgia.

Pe zona de politică internă, el a remarcat o „tergiversare” la Curtea Constituțională în cazul pensiilor speciale ale magistraților, „o problemă pe care societatea o vrea rezolvată” și „care trenează de multă vreme”. Miercuri, după aproape o oră de ședință, CCR a decis să acorde un nou termen pentru 18 februarie pentru abordarea subiectului.

Întrebat despre problemele din coaliția de guvernare, președintele a apreciat că ea „funcționează mai bine decât percepția”, deși a recunoscut că i-ar „plăcea ca multe lucruri să fie altfel decât sunt”.

Un alt subiect abordat a fost cel al viitoarelor conduceri de la Parchetul General, DNA și DIICOT. „Am văzut și comentariile din spațiul public, nu sunt de aceeași opinie, dimpotrivă”, a spus Nicușor Dan, menționând că „pentru fiecare dintre cele trei parchete există persoane foarte interesante” printre candidați.

• VIDEO Nicușor Dan, despre noua amânare de la CCR pe pensiile magistraților: „Îmi doresc o asumare din partea CCR. Evident că e o tergiversare”
• Nicușor Dan, despre propunerile pentru șefia marilor parchete: „Sunt niște oameni foarte interesanți printre ei”

HotNews a transmis LIVETEXT declarațiile lui Nicușor Dan:

Un Consiliu European cu tema competitivitate. Sună abstract, dar e vorba de condițiile de viață ale oamenilor, vorbim de salarii și prețurile pe care oamenii le plătesc.

S-au stabilit niște termene pentru întâlniri viitoare, în întâlnirea de azi. După cum știți, o să fie un Consiliu în 18-19 martie și acolo Comisia s-a angajat să vină cu mai multe propuneri legate de stabilirea prețului energiei, una din priorități fiind coborârea prețului energiei.

Comisia s-a angajat să vină în aprilie cu o propunere privind al 28-lea regim pentru companii, adică un sistem unic prin care companiile să se poată înregistra oriunde în Europa, și de asemenea cu promisiunea de la toată lumea că această dezbatere se va sfârși la finalul anului 2026.

În iunie vom avea o dezbatere pe acele certificate pentru emiterea gazului cu efect de seră.

De asemenea, pentru că subiectul e important, s-a stabilit că în fiecare consiliu din acest an o să existe o sesiune de competitivitate în care să vedem progresele.

Chestiunea competitivității este strâns legată de dezbaterea cu privire la cadrul financiar multianual, bugetul UE.

„Europa trebuie să răspundă foarte repede pentru a-și proteja anumite sectoare economice”

Pe partea de competitivitate externă, aici a existat un acord al tuturor participanților, în sensul că nu dorim o piață protecționistă în Europa. În schimb, ca răspuns la anumite practici neconcurențiale, Europa trebuie să răspundă foarte repede pentru a-și proteja anumite sectoare economice. Reacția Europei n-a fost mereu cea mai rapidă.

Pe partea de piață internă discuțiile au fost mai lungi și sunt mai multe idei importante, în primul rând partea de simplificare. Reprezentanții mediului economic se plâng pe bună dreptate de birocrație. Banii pe care companiile din Europa îi cheltuie pentru conformarea la diferite reguli sunt de două ori mai mari decât banii pe care îl plătesc pentru cercetare-dezvoltare.

Comisia s-a angajat să vină cu o propunere pentru acest al 28-lea regim al companiilor. Va exista o metodă prin care la alegere cineva, oricine care va dori să constituie o companie, să aleagă să constituie o companie într-o țară membră sau pe acest al 28-lea regim și să poată să activeze oriunde în Europa.

Pe partea de simplificare, ni s-a prezentat raportul celor așa-numite 10 omnibusuri, fiecare dintre ele simplifică reglementările europene pe diferite domenii.

„Trebuie să digitalizăm interacțiunea companiilor cu diferite instituții”

O scurtă notă importantă pentru România. Evident că ne dorim ca astfel de companii să activeze în România, dar trebuie să anticipăm că pentru ca lucrul ăsta să se întâmple infrastructura trebuie să fie digitalizată. Trebuie să digitalizăm interacțiunea pe care companiile o au cu diferite instituții ale statului.

S-a vorbit de piața unică – și aici, din nou, în aceeași idee, ca firme să fie mai competitive pentru că se adresează unei piețe mari, s-a vorbit de obiectivul de a termina în sfârșit această piață unică. În momentul acesta, suntem la jumătate, în sensul că nu există o adevărată piață unică a băncii și a capitalurilor, nu există o piață unică pe zona de telecomunicații și nu există o piață unică pe zona de energie, acolo unde suntem direct interesați.

Legat de bugetul UE, discuțiile o să fie întrepătrunse între competitivitate și cum va arăta bugetul pentru 2028-2034. Una din idei a fost că tocmai pentru ca Europa să rămână în această competiție globală e nevoie de stimularea unor domenii care nu pot doar cu bani privați, cum ar fi zona de AI, zona de industriii aerospațiale, cybersecurity.

Mare parte din discuție, despre energie. Pentru că Europa nu este competitivă în mare măsură din cauza faptului că prețul la energie este mult mai mare în Europa decât în Statele Unite sau în China. Aici sunt trei lucruri care s-au discutat, în esență. Comisia s-a obligat să vină până la Consiliul următor cu niște scenarii pe mecanismul de stabilire a prețului, urmând să dezbatem aceste scenarii.

Toată lumea a fost de acord că parte din creșterea de preț vine din speculatorii care operează pe piața de certificate, care nu ar trebui să fie admiși în sistem.

Ultimul lucru, poate cel mai important, cu o oarecare reținere din partea unor țări care produc energie ieftină, în special din regenerabile, se conturează o majoritate care își dorește ca Europa să investească într-o adevărată rețea de energie electrică astfel încât să avem o piață unică și un preț uniform la energia electrică.

„Trecerea României la euro e benefică”

Sesiunea de întrebări și răspunsuri: În ce măsură considerați că e oportună începerea unei discuții serioase despre adoptarea monedei euro?

Trecerea României la euro e benefică. Cu cât economia ta este mai integrată într-o economie care permite firme care se desfășoară pe spații mai largi, cu atât firmele alea vor fi mai productive, cu atât vei avea mai multe locuri de muncă bine plătite în țara sa. Trebuie să intri în niște indicatori în care noi putem să ne propunem să fim într-un orizont de 3-4 ani.

Ministrul Energiei spunea că va propune în CSAT o discuție despre prețurile mari la electricitate. Când am putea vedea prima ședință CSAT din acest an, subiectul s-ar putea regăsi pe agendă?

Domnul ministru a propus un document de lucru, din motive tehnice n-a intrat în discuțiile CSAT, însă membrii CSAT sunt la curent cu această discuție. Suntem într-o evoluție, sperăm în acest an să avem pusă în funcțiune Tarnița. E o discuție pe unde suntem cu Cernavodă 3 și 4, e o discuție pe unde suntem cu Doicești. Deci intră sau nu intră pe agenda CSAT, subiectul producției interne de energie preocupă.

Având în vederea ideea unei Europe cu două viteze, după măsurile luate de Guvern, cu ce model de vehicul ați putea compara economia României?

Nu se pune problema ca în mod administrativ în cadrul UE să existe categorii diferite de țări. Când am avut dezbaterea pe legea privind emisiile de carbon, sunt grupuri de țări care constată că au obiective comune și se reunesc pentru a se armoniza. Asta este tot.

„În discuția de azi n-a fost ca la Congresul XIV”

Cum arată viitorul UE în raport cu Statele Unite? Ce s-a discutat? Având în vedere că astăzi a fost și o Ministerială NATO pe Apărare unde s-a lansat ideea de NATO 3.0, de o apărare pe care Europa trebuie să o facă singură.

În discuția de azi n-a fost ca la Congresul XIV, adică s-au spus niște lucruri dureroase. S-a spus că față de acum doi ani, când a apărut acest raport, industria de oțel a pierdut 15%, global, la nivelul Uniunii. Industria chimică a pierdut 10%. Toată lumea e de acord că Europa nu se mișcă suficient de repede, adică față de ce și-a propus acum un an și jumătate, doi, n-a reușit. Sunt lucruri pe care, în funcționarea Uniunii, trebuie toți să punem presiune astfel încât ele să se întâmple cu viteza adaptată pentru timpurile pe care le trăim.

Legat de NATO, există această doctrină americană încă din primul mandat al președintelui Trump care spune că preocuparea principală a SUA trebuie să fie Pacificul, trebuie să echilibrăm contribuția de securitate în Europa între SUA și Europa – și aici are dreptate. Cred că s-a evocat în discuția de azi că un consiliu similar cu cel de azi a avut loc acum un an aproximativ și el s-a concentrat pe apărarea europeană, și el a dat rezultate. Discuția de azi a fost pe economie. În ceea ce privește apărarea europeană, în opinia mea, UE este conștientă de ce trebuie să facă pe un orizont. Nimeni nu contestă importanța relației transatlantice.

Nicușor Dan, întrebat despre CCR și pensiile magistraților

Majoritatea de la CCR a amânat ședința pe pensiile magistraților. Ce ar însemna o trimitere la CJUE?

Nu vreau să comentez foarte mult, pentru că este o autoritate care are în mod constituțional libertatea de apreciere, însă este o problemă pe care societatea o vrea rezolvată, care trenează de multă vreme. Eu îmi doresc o asumare din partea CCR.

Vedeți o tergiversare?

Evident că e o tergiversare, o vedem cu toții.

În spațiul public au apărut acuzații din partea unui om de afaceri din SUA, care spunea că Simion, în campanie, ar fi făcut lobby ca România să fie scoasă din Visa Waiver. Aveți informații despre asta?

Nu am mai multe informații decât aveți dvs pe chestiunea asta, însă ce este relevant este că același om politic român a mulțumit în urmă cu 8-9 luni Statelor Unite că ne-au scos din acest program. Același om politic, cu o numeroasă delegație, n-a fost primit de nimeni în Statele Unite.

Discutați cu partenerii americani și despre o posibilă întâlnire cu Trump? V-ar determina să mergeți la reuniunea Consiliului de Pace?

Pentru că există și estimez că multe luni vor exista nepotriviri între carta acestei organizații și cartele organizațiilor din care facem parte, nu putem avea alt statut decât cel de observator. Am discutat și cu alți lideri, și ei fac același lucru, având aceleași constrângeri, discutăm care poate să fie statutul observatorilor la această reuniune. Este un răspuns pe care organizatorii trebuie să ni-l dea.

În tipul acesta de reuniuni multilaterale există discuții de un minut, de cinci minute, se mai întâmplă, dar pe noi ne preocupă definirea observatorului.

„Această coaliție funcționează mai bine decât percepția”

Tanczos Barna spunea că aveți alte probleme și nu mai sunteți atât de implicat în coaliția de guvernare.

Este o diferență între atunci și acum, pentru că atunci, până la formarea Guvernului, am avut câteva zeci de întâlniri cu diferite structuri din statul român legat de buget și deficit. Atunci aveam foarte multe informații, foarte punctuale despre cum ar trebui să arate bugetul și mi s-a părut important să mă implic în discuție.

Problema bugetului pe 2026 este foarte importantă. Când o să înceapă discuțiile, o să fiu și eu implicat, fără să am, cum aveam atunci, toate informațiile astea punctuale. Mă întâlnesc foarte des cu liderii coaliției individual.

Vă frustrează ce se întâmplă acum în coaliție?

Ca în viață, mi-ar plăcea ca multe lucruri să fie altfel decât sunt. În linii mari, dincolo de atacurile continue între părți și percepția că această coaliție este în mare suferință, eu cred că în realitate în modul în care ei funcționează și ajung să aibă aceeași opinie pe acte normative, această coaliție funcționează mai bine decât percepția.

Ce mesaj ați avea în privința bugetului?

Inclusiv în mai-iunie 2025 am spus că tocmai pentru a da un mesaj pentru piețele financiare ar fi bine ca rectificarea pe 2025 și bugetul pe 2026 să fie anunțate chiar din lunile alea, septembrie-octombrie, pentru ca traiectoria să fie predictibilă. Ar fi fost bine să avem buget înainte de 1 ianuarie. Pe de altă parte, pe buget se lucrează, ministrul de finanțe s-a întâlnit cu instituțiile reprezentative, au discutat pe o anvelopă pe fiecare instituție. Săptămâna viitoare vor începe discuțiile tehnice.

Numirile de la servicii și parchete

Este o negociere grea pentru numirile de la conducerea serviciilor secrete?

În mod deliberat aceste discuții se suspendă când sunt alte discuții și tensiuni în spațiul public în zona politică. Haideți să se termine concursul pentru procurori, bugetul și o să revenim la ele.

Motivul de amânare sunt tensiunile din spațiul public?

E o analiză de oportunitate, da.

Cum vi se par propunerile pentru parchete?

Mi se pare că sunt niște oameni foarte interesanți printre ei. Am văzut și comentariile din spațiul public, nu sunt de aceeași opinie, dimpotrivă. Uitându-mă doar la numele pe care le-am văzut, pentru fiecare dintre cele trei parchete există persoane foarte interesante și eu sunt optimist că vor dinamiza.

Marius Voineag e un nume interesant?

Nu o să intru… vă dați seama, e un concurs. Legat de domnul Voineag mi se pare o speculație fără niciun fundament că un om care poate o să fie adjunct la o instituție va controla o altă instituție.

Referendumul pentru magistrați?

Analizăm propunerile tehnice pentru a asigura confidențialitate și certitudinea că e ceva pe bune.

Accesul minorilor la rețelele sociale. Ar trebui să existe un prag de vârstă?

Haideți să lăsăm specialiștii să dezbată, e bine că avem dezbaterea asta. Dincolo de chestiunea asta, care e de decizie, cred că sunt două lucruri mari de care noi, ca societate, și noi, ca administrație, trebuie să ne preocupăm. Una este întreg fenomenul consumului de droguri, aici rolul DIICOT este foarte important. A doua este care sunt acele activități pe care le oferim copiilor, părinților, astfel încât ei să simtă că fac parte dintr-o societate și să nu intre pe niște zone de dependențe, care sunt foarte periculoase la vârsta asta.

Care sunt prietenii României în UE? Cu cine vă înțelegeți cel mai bine?

Personal, am o discuție cu oricare. Dincolo de faptul că se spun tranșant lucruri, atmosfera este foarte prietenoasă și destinsă. La un moment dat a pus cineva întrebarea „dacă noi ne înțelegem așa de bine, de ce Parlamentul European se înțelege așa de rău”. Pentru că sunt grupuri politice în competiție unele cu altele.

Având această disponibilitate personală, pe diferite teme de interes, cum a fost Mercosur, atunci am reușit într-o primă etapă să obținem niște avantaje pentru fermieri, după care ne-am dus către aderare. Încercăm să realizăm interesul nostru pe fiecare din punctele care sunt în discuție.

Liderii celor 27 de țări din UE s-au reunit joi la Castelul Alden-Biesen pentru a discuta despre poziția pe care ar trebui să o adopte UE într-o lume caracterizată de o concurență economică tot mai acerbă și de dezechilibre comerciale, precum și despre cea mai bună modalitate de a răspunde la presiunile economice și de a reduce dependențele economice, în special în domenii precum materiile prime și tehnologiile critice, potrivit site-ului Consiliului European, citat de Agerpres.

Administrația Prezidențială a scris înaintea reuniunii că subiectul principal va fi „acela de a dezbate în mod cuprinzător, la nivelul liderilor europeni, cum se poate genera mai multă prosperitate, bunăstare și servicii de calitate pentru cetățeni în noul context global, marcat de transformări profunde”.

„Consolidarea Pieței Unice și creșterea competitivității Uniunii Europene sunt principalele soluții aflate pe masa discuțiilor. Din această perspectivă, agenda va cuprinde teme precum întărirea industriei europene și construirea autonomiei strategice a UE, reducerea birocrației și a barierelor naționale, simplificarea legislației, dar și încurajarea investițiilor și a inovațiilor pentru a dezvolta economiile europene”, se mai arată în comunicatul transmis miercuri de Președinție.

Cele două obiective mari

Înainte de a participa la reuniune, potrivit Agerpres, președintele Nicușor Dan a spus că liderii UE au două obiective mari: prețul energiei, anume interconectarea și taxele pe emisii de carbon, și împărțirea justă a bugetului multianual.

„Foarte important în momentul în care vom avea banii pe competitivitate în interiorul bugetului multianual 2028 – 2034 este ca împărțirea acestor bani să fie făcută și pe criterii geografice, astfel încât să nu adâncim decalajul între țările mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate”, a declarat el.

Șeful statului a avertizat că dacă acești bani vor fi repartizați pe criterii „strict competitive, atunci, să fim foarte onești, România și multe țări să le spunem de la granița Uniunii Europene nu vor avea mari șanse să ia banii ăștia și atunci decalajul se va adânci, se va mări”.

Administrația Prezidențială a precizat că, în pregătirea reuniiunii, Nicușor Dan a cerut puncte de vedere de la instituții cu responsabilități pe problematici europene pentru a formula o viziune coerentă a României cu privire la prioritățile de acțiune la nivelul UE pentru perioada următoare.