Cazaturile Parchetului

Costel Niculeanu si Ion Floricel. Deosebiri: unul profesor universitar, celalalt scriitor (si, in timpul liber, lautar). Unul, sef, altul, subaltern – candva – la Parchetul Tribunalului Dolj. Primul, spun unii, tainuitor de dosare ale unor stabi craioveni, al doilea, spun altii, tainuitor de criminali.

Doi procurori care n-au facut cinste Craiovei, Ministerului Public cu atat mai putin, dar care s-au folosit de presa atunci cand interesele personale le cereau acest lucru. Costel Niculeanu a fost demis in 1999 de catre ex-procurorul general adjunct al Romaniei, Mircea Zarie, din functia de prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Dolj. Motivul oficial: slab management.

Motivul real: legaturi cu lumea interlopa si “rezolvarea” cu NUP a dosarelor acestora, conform rapoartelor Serviciului Roman de Informatii, care si acum trage semnale de avertisment asupra lui. Ion Floricel a fost adjunct al lui Niculeanu, iar in prezent este avocat al baroului Dolj.

Este vazut mai mult prin Parchetul Tribunalului, decat la bara, surse din cadrul parchetului sustinand ca unele cauze in care este aparator “se solutioneaza ciudat”.

Anul trecut, chiar inainte de pensionarea lui Floricel prin Decret Prezidential, un raport al Consiliului Superior al Magistraturii a scos la iveala existenta a peste zece dosare uitate sau „lasate” prin fisetele procurorului, alaturi de sesizari penale neverificate sau dosare in care nici macar nu a mai emis vreo citatie in ultimii zece ani.

In noiembrie 2006, Presedintele Romaniei semna Decretul pentru eliberarea din functie a procurorului Ion Floricel, de la Parchetul Tribunalului Dolj, exact la o luna dupa ce Asociatia Magistratilor din Romania se opunea noului text de lege propus de ministrul Justitiei, care ar fi obligat magistratii sa plateasca din propriile buzunare greselile care au costat statul roman, la CEDO, mii de

miliarde de lei. Coincidenta sau nu, anul trecut era pus pe liber unul dintre procurorii romani care a ajuns cunoscut in Romania nu pentru cine stie ce merite profesionale, ci pentru ca a bagat in puscarie un om nevinovat, caruia i-a distrus viata, familia si sanatatea.

Greseala magistratului (care, in timpul liber, se da un sensibil scriitor) a costat statul roman peste trei miliarde de lei vechi. Aurel Afumatu, din comuna doljeana Giubega, a fost arestat si acuzat de Floricel de comiterea unei crime monstruoase. Cazul sau este izbitor de asemanator cu cel al lui Gheorghe Ioana, retinut fara ordonanta de un alt “brav” magistrat oltean.

Rechizitoriul intocmit pe numele lui Afumatu, care insuma peste o suta saizeci de file, l-a aruncat pe om direct in puscarie, fiind condamnat la 18 ani grei.

Nu se stie, la ora actuala, cum a reusit sa probeze procurorul – scriitor vinovatia giubeleanului, dar cert este ca, dupa trei ani de cosmar in Penitenciarul de Maxima Siguranta Craiova, omul a avut un noroc neasteptat: judecatorii Curtii de Apel Craiova i-au stabilit nevinovatia, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a oferit drumul spre libertate.

Lucrurile nu s-au incheiat aici, pentru ca Aurel Afumatu, a carei viata a fost definitiv distrusa de Ion Floricel, a dat in judecata Romania, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strassbourg. Instanata suprema internationala a decis ca statul sa plateasca scump gafa impardonabila a magistratului craiovean, Afumatu primind, ca despagubire, peste trei miliarde de lei vechi.

Banii nu i-au adus insa fericirea. El a vrut sa-l caute pe procuror si sa-l intrebe de ce s-a inversunat sa-i distruga destinul. Nu l-a gasit niciodata, pentru ca Floricel avea, se pare, ocupatii mult prea inalte pentru a sta de vorba cu un muritor.

Toata lumea se astepta ca, la randul sau, statul roman sa se indrepte impotriva fostului prim-procuror adjunct al Parchetului de pe langa Tribunalul Dolj, iar acesta sa plateasca, si el, pentru grava eroare judiciara facuta.

Nu s-a intamplat asa, pentru ca membrii CSM, unii dintre ei cu adanci radacini craiovene, s-au facut ca ploua, dar nu i-au refuzat colegului de la Dolj invitatia de a veni la orice lansare de carte pe care a avut-o in Craiova sau aiurea.

Boacanele facute de Ion Floricel la Parchetul condus, la acea vreme de prietenul sau, prim-procurorul Costel Niculeanu, nu s-au terminat, insa, cu “infractorul” Afumatu. Floricel a reusit performanta unica de a inchide dosarul unei crime in cateva saptamani. Nu, de data aceasta nu a mai prins pe nimeni, dar nici cercetari nu a facut.

Asa ca cel care a ucis-o pe Aneta Staicu, intr-un bar din plin centrul Craiovei si la o ora de varf, circula, probabil si acum, nestingherit printre noi, datorita nepasarii unui procuror ce se vrea “criminalist”.

Poate ca magistratul lucra, in acea perioada, la romanul “Ancheta s-a terminat in zori” si n-a mai avut timp sa ancheteze moartea neobisnuita a unei tinere de 30 de ani. Sau, poate – ca sa pastram suspansul des intalnit in scrierile sale – cunostea criminalul.

Costel Niculeanu, ca si fostul sau adjunct – fata de care nu a facut niciodata nici un fel de ancheta, atunci cand biroul i se umpluse de plangeri, fie de la persoane nedreptatite de Floricel, fie chiar de la colegi procurori – pare, la prima vedere, la fel de bonom ca si Floricel, ba chiar afirma ca are o origine dintre cele mai sanatoase.

Asa o fi, dar, intre timp, de numele sau au fost legate tot felul de scandaluri, ajunse nu numai la urechea sefilor de la Bucuresti, dar datorita carora a avut de-a face si cu unele servicii secrete, atunci cand era suspectat de legaturi cu diverse clanuri de rromi si nu numai.

Unele rapoarte ale SRI aratau conducerii Ministerului Public, ca Niculeanu nu este ceea ce pare, el intrand in atentia serviciilor “dupa ce a comis primele erori judiciare in calitate de anchetator”.

Filajul a descoperit mai mult decat atat: ca procurorul Niculeanu prosperase rapid, in raport cu conditia sa de bugetar, chiar daca veniturile ii sunt rotunjite si de leafa pe care inca o mai primeste, ca profesor universitar, de la Facultatea de Drept din Craiova.

Culmea este ca, in plina ancheta desfasurata asupra sa, in urma cu ceva ani, el isi renova locuinta proprietate personala, exact in momentul in care era renovat si sediul Parchetului de pe langa Tribunalul Dolj. Dar, procurorul Niculeanu a facut furori in Bucuresti atunci cand, din cauza sa, s-a oprit activitatea procurorilor generali ai Curtilor de Apel din toata tara.

In loc sa aplice sanctiuni unor magistrati ca Ion Floricel sau Eugen Iacobescu (pe ultimul chiar el anchetandu-l, ca inspector judiciar desemnat de Sectia pentru procurori a Parchetului Inaltei Curti), Niculeanu a declansat un adevarat razboi pentru putere, mediatizat de toata presa centrala.

Mai exact, a contestat examenul pentru ocuparea functiei la Curtea de Apel Craiova, loc castigat de procurorul Elisabeta Dragut. Si pentru ca respectiva contestatie a suspendat toate functiile obtinute de altii, la alte Parchete ale Curtilor, acestia din urma nu si-au putut incepe activitatea decat dupa o luna, cand ICCJ a hotarat ca Niculeanu nu avea dreptate.

Pentru astfel de procurori, statul roman plateste scump. O data, salariile ori pensile acestora, a doua oara, gafele pe care le fac. Datorita unor astfel de “profesionisti” care au devenit maestri in nupuri, s-a infiintat, in capitala, Asociatia Victimele Magistratilor, ce numara, la ora actuala, numai din Oltenia, peste cinci mii de membri.

Avocat Rodica Neagu, presedinta Asociatiei Victimelor Magistratilor, Bucuresti: “Acesti doi magistrati-infractori, ar trebui exclusi definitiv chiar din viata sociala a tarii. Fara ei ar fi mai multa Justitie in Romania. Din cauza lor si a altora, Romania o sa plateasca la infinit despagubiri, in timp ce conturile lor cresc”.