SIF-urile sunt la mana statului, nu a actionarilor

Inca de la infiintare, Societatile de Investitii Financiare s-au confruntat cu problema pragului maxim de detinere. Acesta a fost stabilit initial la 0,1% din capitalul social. In iulie 2005, Guvernul a majorat pragul de detinere al actionarilor SIF pana la 1%, in conditiile in care se preconiza o crestere chiar pana la 5%.

Saptamana trecuta, Comisia de buget, finante, banci a Camerei Deputatilor a stabilit ca acest prag de 1% sa fie aplicat nu doar pesoanelor, ci si grupurilor de persoane care actioneaza in mod concertat.

La baza acestei hotarari au stat, din nou, celebrele „grupuri de interese” care ar putea prelua controlul societatilor de investitii financiare.

Actiuni concertate

Potrivit Legii pietei de capital nr. 297/2004, persoanele care actioneaza in mod concertat sunt definite ca reprezentand „doua sau mai multe persoane, legate printr-un acord expres sau tacit, pentru a infaptui o politica comuna in legatura cu un emitent”.

De exemplu, daca mai multe persoane angajate la una dintre societatile din portofoliul unui SIF cumpara actiuni care depasesc in total 1% din capitalul social al societatii de investitii, acestea pot fi considerate a actiona in mod concertat, putand sa-si impuna punctul de vedere referitor la politica dusa de SIF fata de respectiva societate.

Insa, definitia data de lege persoanelor care actioneaza in mod concertat nu poate identifica orice grup de interese, existenta unor portite de scapare fiind inerenta.

Prevederi retroactive

Masura adoptata de comisia Camerei Deputatilor este considerata a fi in defavoarea investitorilor de pe piata de capital, dar si a pietei in sine.

Daca in momentul anuntarii majorarii pragului detinerii la 1%, actiunile SIF-urilor au inregistrat o crestere semnificativa, de pana la 40%, dupa anuntarea restrictiei adoptate de membrii comisiei din Camera, valoarea acestora s-a depreciat substantial.

O evolutie deloc surprinzatore, avand in vedere ca noua formula ii va obliga pe unii actionari sa renunte la o parte a actiunilor detinute, generand o presiune la vanzare, fara a exista o capacitate de absorbtie suficient de mare.

Nu in ultimul rand, pedepsirea investitorilor care au achizitionat actiuni la SIF-uri conform legilor in vigoare in acel moment va crea noi controverse.

In aceste conditii, noua lege, daca va fi adoptata cu amendamentul comisiei, se va aplica retroactiv, actionarii care vor intra sub incidenta acesteia fiind obligati sa isi instraineze actiunile achizitionate legal in maxim trei luni de la aparitia legii in Monitorul Oficial.

Analistii pietei bursiere considera ca in urma acestei masuri vor avea de castigat cel mai mult actualii presedinti ai SIF-urilor, care in absenta unei concentrari a actionarilor, vor reusi sa se mentina in functie, fara a putea fi schimbati.

Crestere mai lenta

Petru Prunea, presedintele SSIF Broker, considera ca in cazul controversei legate in jurul pragului de detinere la SIF-uri ar trebui aplicat un principiu intalnit in toate economiile de piata: cel care plateste trebuie sa aiba putere de decizie.

Este normal ca o persoana care investeste sume considerabile in actiunile unei societati sa doreasca sa se implice si in procesul decizional. Insa, prin limitarea procentului de actiuni detinute, puterea de decizie a investitorilor este diminuata semnificativ.

Cu toate acestea, Prunea este de acord cu o anumita limitare a procentului detinut de investitori la societatile de investitii financiare, insa pragul pe care il propune este de 5% din capitalul social.

El afirma ca in loc sa se incerce o reglementare prin lege a structurii actionariatului acestor entitati, o decizie in acest sens ar trebui luata de actionarii SIF-urilor deoarece, chiar daca au aparut prin preluarea unor actiuni ale societatilor de stat, in prezent acestea sunt societati private.

Desi in momentul anuntarii noului amendament, valoarea actiunilor SIF-urilor a cunoscut o depreciere semnificativa, Petru Prunea prevede ca pe termen mediu valoarea acestora va continua sa creasca deoarece limitarea pragului de detinere nu va influenta profitabilitatea celor cinci SIF-uri.

Cresterea prognozata va fi insa mult mai lenta, tinand cont ca investitorii nu vor cumpara la fel de sustinut actiuni ale acestor emitenti, din moment ce nu vor putea beneficia de putere decizionala.

Modificari de-a valma

Parerea lu Petru Prunea este impartasita si de conservatoarea Gratiela Iordache, vicepresedinte al Comisiei de buget, finante, banci a Camerei Deputatilor.

Ea apreciaza ca statul nu ar fi fost indreptatit sa reglementeze pragul de detinere al SIF-urilor, o astfel de decizie trebuind sa apartina actionarilor acestor societati private.

De asemenea, deputatul PC nu agreeaza nici prezenta in textul legii a obligatiei actionarilor de a vinde, in termen de trei luni de la publicarea modificarilor aduse Legii nr. 297, actiunile pe care le-au dobandit in trecut.

Mai mult, ea acuza ca luarea deciziilor ce privesc piata de capital se discuta emotional, in locul unei discutii pe baza argumentelor. De altfel, Gratiela Iordache sustine ca s-a abtinut de la vot in momentul votarii textului Ordonantei nr. 41 in comisie.

Deputatul conservator acuza de asemenea faptul ca modificarile aduse Legii nr. 297 privind piata de capital au fost cuprinse in aceeasi Ordonanta cu plata contributiei la productia de zahar si alte aspecte fara nici o legatura cu piata de capital.

Milioane de euro pentru 1% dintr-un SIF

Suma investita pentru 1% din capialul social al unei societati de investitii financiare este considerabila, de aceea investitorii care se orienteaza spre atingerea acestei cote vor sa beneficieze si de putere de decizie. Concret, vom prezenta in continuare ce reprezinta in bani mult discutatul 1% din capitalul social al SIF-urilor.

– SIF Banat Crisana are un capital social de 54.884.986 lei, divizat in 548.849.268 actiuni, cu valoare nominala de 0,1 lei.

Astfel, pentru ca un investitor sa detina 5.488.492 actiuni, la valoarea de referinta a actiunilor SIF Banat Crisana din data de 16 martie, suma pe care ar trebui sa o cheltuiasca pentru atingerea acestui prag se ridica la 14,050 milioane lei, echivaland cu 4,013 milioane de euro.

– Capitalul social al SIF Moldova este de 51.908.958 lei, divizat in 519.089.588 actiuni, avand valoare nominala de 0,1 lei.

Atingerea pragului de 1% este conditionata de acumularea unui pachet de 5.190.895 actiuni, ceea ce la valoarea de referinta de 2,23 lei pe actiune la data mentionata anterior, inseamna o investitie de 11,575 milioane lei, respectiv 3,3 milioane de euro.

– In cazul SIF Transilvania, capitalul social este de 54.607.166 lei, divizat in 546.071.666 actiuni cu aceeasi valoare nominala de 0,1 lei. Detinerea a 1% din capitalul social al SIF Transilvania inseamna achizitionarea a 5.460.716 actiuni.

Cum pretul de referinta a fost la data amintita de 2,12 lei pe actiune, achizitionarea acestui pachet inseamna investirea sumei de 11.576 milioane lei, echivalentul a 3,306 milioane euro.

– Cel de-al patrulea SIF, Muntenia, are un capital social 80.703.651, divizat in 807.036.515 actiuni. La valoarea de referinta de 1,55 lei pe actiune, pentru a deveni proprietarul a 1% din pachetul de actiuni, un potential investitor este nevoit sa achite un pret de 12,5 milioane lei sau 3,57 milioane de euro.

– SIF Oltenia are un capital social de 58.016.517 lei, fiind emise un numar de 580.165.714 actiuni. Detinerea a 1% din capitalul social inseamna achizitionarea unui numar de 5.801.657 actiuni, pretul de referinta al acestora fiind de 2,55 lei.

Investitia in achizitionarea unui astfel de pachet se ridica la 14.794.225 lei, respectiv 4,22 milioane de euro.