Sari direct la conținut

Milionarii de Mures

Zi de Zi

Sapte afaceristi mureseni s-au calificat anul acesta intre cei mai bogati 300 de romani, potrivit revistei Capital. Familia Benta a depasit pragul de 30 milioane de dolari, iar cei trei moguli ai berii Neumarkt si-au dublat averile.

Investitiile in imobiliare i-au adus lui Mircea Musgociu un plus de 5 milioane USD, iar Mircea Oltean, tractoristul de la Reghin, a saltat pana la 15. Si familia Gliga se mentine in top, orientandu-se spre instrumente unicat.

Ce-a de a patra editie a Topului 300 Capital nu a adus mari surpize in ceea ce priveste judetul Mures. Daca la nivel national avem primul miliardar in dolari, cei sapte reprezentanti mureseni cumuleaza o avere de 141-149 milioane de dolari, in crestere cu 50% fata de anul trecut.

Aceast lucru a dus la o avansare cu doua pozitii in topul judetelor, pana pe locul 14. Dintre cei sapte, doar familia Gliga a inregistrat o usoara scadere. Rasunatoare este, insa, iesirea din top a lui Ioan Lazar, a caui avere era estimata anul trecut la 11 milioane de dolari.

Benta a facut o casa de bani

Ridicarea cartierului rezidential Orizont, proiect demarat in comuna Livezeni, dar si investitiile imobiliare din Bucuresti, Constanta sau Ploiesti, le-au adus celor doi frati Benta, Remus si Lazar, si lui Remus Benta jr. o crestere a averii cu 6-8 milioane USD.

Prin Contransom, familia Benta a obtinut in acest an o serie de contracte pentru ridicarea de case in zonele afectate de inundatii.

Pe langa activitate de constructie, familia s-a preocupat in 2005 si de investitiile in productie, prin deschiderea unei fabrici de polistiren expandat, in colaborare cu parteneri germani. S-a investit si in extinderea capacitatii de productie a societatii Daw Benta, producator si distribuitor unic al vopselelor Caparol si Alpina.

Intre proiectele pe care le au in vedere se numara ridicarea unui imobil de lux in Bucuresti, dar si a cartierului rezidential Madrid, tot in capitala, sau dezvoltarea productiei de adezivi. Familia Benta controleaza firmele Contranscom Benta, Daw Benta Romania, Mobitech, Benta Agro, RCB Sweet Home, Sweet Ben jr. si RCB Development & Consulting.

Berarii de Ungheni vad dublu

In topul avutilor mureseni, pe urmatoarele trei locuri se claseaza, la egalitate, cei trei patroni ai Bere Mures, Virgil Mailat, Emil Morariu si Gheorghe Grec. Cei trei si-au dublat, practic, averile, ajungand de la 12-13 milioane anul trecut la 25-27 milioane USD, in acest an.

Aceasta crestere seminificativa are la baza investitiile, care au dus la marirea capacitatii de productie. Investitiile din acest an ale companiei includ achizitionarea unei linii automate de imbuteliere, dar si un complex hotelier cu o capacitate de peste o suta de locuri, la Geoagiu.

Fiecare dintre cei trei actionari ai producatorului de bere din Ungheni are afaceri personale, axate in principal pe domeniul imobiliar. De altfel, virgil Mailat este recunoscut pentru apetenta cu care a intrat in acest domeniu, numai in acest an el reusind preluarea societatilor Seracom si Apcom Select, fiecare cu un patrimoniu imobiliar consistent.

Tractorist de 15 milioane

O prezenta deja constanTa in Top 300, reghineanul Mircea Oltean, si-a sporit in acest an averea cu 3 milioane de dolari.

Investitiile in tehnologie, un nou model de utilaj forestier, desenat la Reghin si exportat deja in mai multe tari europene, precum si extinderea retelei de distributie a motoarelor Perkins l-au propulsat pe patronul Mavi Prod si IRUM, in topul revistei Capital, chiar in fata premierului Tariceanu. Investitiile lui Oltean vizeaza, pentru viitor, domeniul imobiliar.

Musgociu, din cizme la New York

Dacsa pana anul trecut activitatea lui Mircea Musgociu se rezuma la gestionarea afacerii cu cizme de cauciuc, singurele iesiri din ritm reprezentandu-le achizitia fostei SC Legume-Fructe si productie de ambalaje de plastic pentru industria alimentara, 2005 a reprezentat impunerea patronului Profitec ca jucator in domeniul imobiliar.

Achizitia SEDCOM Librarii i-a adus atat reteaua de spatii comerciale ale societatii, cat si o cladire, pe strada Justitiei, pe care o transforma in primul complex de biorouri de clasa A din Targu Mures.

De asemenea, Musgociu a demarat constructia a doua blocuri cu apartamente de lux, in cartierul Tudor, investitie estimata la 3 milioane USD, dar si un proiect imobiliar la… New York, unde va ridica 20 de case.

Printre afacerile fostului „tip de la cablu” (a fost proprietarul retele de televiziube prin cablu Telesatco) se numara si publicitatea, fiind actionar al Bogart Ad.

Mircea Musgociu a socat opinia publica in urma cu nici o luna, cand a nuntat ca vinde societatea Profitec, pentru a se orienta catre alte afaceri.

Muzica si dans

Averea familiei Gliga a scazut, fata de anul trecut, cu 2 milioane de dolari. Pierderea este cauzata, in special, de intarirea monedei nationale in raport cu euro si dolarul, in conditiile in care majoritatea productiei de instrumente muzicale este exportata.

Cu toate acestea, Gliga a punctat la capitolul investitii, concentrandu-se asupra productiei de instrumente profesionale. Productia de la Reghin este orientata preponderent catre Statele Unite, unde vanzarile de anul trecut au depasit 550.000 USD.

Pentru 2006, Vasile Gliga are in plan iesirea pe bursa, ceea ce va atrage, potrivit estimarilor patronului, circa 2-3 milioane de dolari, necesari pentru dezvoltarea companiei. Pe langa productia de instrumente muzicale, afacerile Gliga mai cuprind si exploatarea lemnului, prin firma Promforest.

Si educatia a intrat in proeocuparile familiei, care a pus bazele unui gimnaziu privat, cu specialitatea dans sportiv, in conditiile in care Miruna Gliga este una dintre cele mai apreciate nume pe scena dansului sportiv international.

Adio, Lazar

Ioan Lazar, patronul producatorului de faianta si gresie Lazar Srl, a avut o viata scurta in Topul 300 Capital, anul acesta fiind unul mai putin fast pentru afaceristul reghinean.

Cu o avere estimata la 10 miloane de dolari, Lazar este amintit in Top la categoria „Iesiri importante”, dupa ce averea i s-a diminuat cu aproximativ un milion USD, acest lucru a fost cauzat de scaderea cererii, dar si raportul dintre leu si moneda europeana, care a fost defavorabil exportatorilor.

Anul acesta, ne-am propus o crestere a vanzarilor cu 10% si am reusit sa o facem cu 5-6%, comparativ cu nivelul vanzarilor din anul precedent. Inca nu este tarziu, depinde si de luna decembrie, poate vom reusi sa atingem procentul propus.

Am reusit cresterea vanzarilor si datorita investitiilor efectuate anul acesta, cea de 2 milioane de euro fiind cea mai mare, in achizitionarea unei linii automate de imbuteliere. In rest, s-au facut si alte investitii, dar acestea au fost de mica valoare, in diverse segmente.

Totusi, avand in vedere conditiile vitrege din acest an, mai ales inundatiile, tot am reusit sa ne atingem partial targetul. Iar pentru anul viitor, avem sperante si chiar sanse sa creasca si mai mult vanzarile.

Virgil Mailat

Pentru anul in curs, ne-am propus cateva proiecte foarte importante, care au fost realizate integral sau chiar depasite. In fiecare dintre companiile pe care le detinem s-au investit milioane de euro, care au dus la cresterea vanzarilor.

La Contrascom Benta investitiile s-au facut in vederea achizitionarii de terenuri si incheierea de parteneriate pentru proiecte imobiliare, in mai multe zone din tara, iar la Daw Benta s-au investit 2 milioane de euro pentru dezvoltarea productiei pe diferite segmente.

Toate acestea au contribuit la cresterea cotei de piata si, implicit, a vanzarilor. Nu pot sa afirm ca sunt milionar, consider ca valoarea reala a proprietatilor si a banilor are alta formula de clacul decat cele utilizate la acest top.

Pe de alta parte suntem o familie bogata, pentru ca avem in jurul nostru o echipa competenta, parteneri si banci care ne sustin activitatea.

Remus Benta jr.

Anul acesta a fost unul foarte prost. Datorita deprecierii monedei europene si raportului euro-dolar din acest an, societatea a suferit o scadere a vanzarilor si o pierdere la nivelul cifrei de afaceri. Pierderile s-au ridicat la suma de 100 mii de euro pe luna, astfel ca nu mai putem face nici un fel de investitii.

Daca imi poate spune cineva sigur ce valoare va avea euro in acest an, probabil ca m-as putea pronunta ce fel de an va fi cel care urmeaza. Si nici nu stiu daca am ramas in topul celor 300 de romani „bogati”, dar banuiesc ca nu.

Vasile Gliga

Vreau sa-i felicit pe cei sapte si sunt convins ca la anul vom avea si mai multi, pentru ca speram intr-o crestere economica a judetului. Am fi bucurosi ca acesti oameni si altii ca ei sa sa vina sa investeasca in Parcul Industrial.

Noi i-am invitat, vom purta discutii si asteptam orice om de afaceri autohton sa vina sa investeasca la Vidrasau.

Alexandru Fratean, vicepresedinte CJ Mures

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro