BNR a urcat dobânda – cheie la 6,75%, nou record al ultimilor 12 ani / Rata inflației va mai crește până spre finalul anului

Într-o mișcare anticipată de majoritatea economiștilor, BNR a urcat dobânda în ultima ședință de politică monetară din acest an la 6,75% (de la 6,25%), nivel record din martie 2010 încoace. Ce înseamnă asta pentru banii tăi?

Rata anuală a inflației a crescut peste nivelul prognozat, au admis oficialii Băncii Centrale, în principal sub influența continuării scumpirii alimentelor procesate și a energiei electrice.

Rata anuala a inflației este așteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 și se accentuează ulterior, rămânând totuși la capătul orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei.

Ce înseamnă creșterea dobânzii cheie a BNR pentru banii tăi?

În primul rând, cum spuneam mai sus, dacă ai luat de la bancă credite în lei cu dobândă variabilă, legată de ROBOR, așteaptă-te la creșteri. Dacă ai depozite, vei obține un randament mai bun (dar care va rămâne tot mult sub rata inflației). Dacă ai carduri de credit, acestea ar putea fi brusc mai costisitoare. Dar să le luăm pe rând.

Consumatorii sunt deja afectați de costurile tot mai mari ale vieții, indiferent că vorbim de prețul plinului de combustibil sau de puiul luat din supermarket

Acum, că BNR a mai și scumpit banii, costul împrumuturilor – că sunt pentru locuință, pentru mașină sau ca să mergi într-o excursie după toți anii de pandemie și restricții- va crește.

Prin creșterea ratei de referință cu o jumătate de punct procentual, BNR declanșează un efect de domino; direct sau indirect, împrumuturile se scumpesc, ceea ce duce (în termeni tehnici) la o scădere a cererii și la o frânare a inflației (ceea ce BNR urmărește, de fapt).

Creșterea dobânzilor de către băncile centrale (pentru că nu e doar cazul BNR) se datorează situației economice globale, mult mai complicate decât era în urmă cu doar doi ani. A venit pandemia, care a ”scurtcircuitat” lanțurile de aprovizionare, apoi războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei, care au zguduit piețele energetice. Și continuă să o facă.

Pentru bănci, decizia BNR de marți nu aduce neapărat fericire. Cu cât mai mult cresc ratele la credit, cu atât mai mult crește probabilitatea ca unele împrumuturi să devină neperformante, ceea ce îi ustură pe bancheri la bani, fiind nevoiți să constituie rezerve financiare (provizioane) la BNR. Dacă mai punem la socoteală că ei vor fi nevoiți să recompenseze mai bine deponenții (adică să mai scoată alți bani în plus din buzunare), nici băncile și nici consumatorii nu sunt fericiți de deciziile boardului prezidat de Mugur Isărescu. Și atunci, de ce a scumpit CA al BNR, leii?

Ce sunt de fapt ratele dobânzilor de referință?

Indicii de referință bazați pe rata dobânzii – cunoscuți și sub denumirile „rate ale dobânzilor de referință”, „rate de referință” sau „dobânzi de referință” – stau la baza tuturor tipurilor de contracte financiare, precum credite ipotecare, descoperiri de cont și alte tranzacții financiare mai complexe, spune Banca Centrală Europeană. Ele au un rol esențial în sistemul financiar și în cel bancar, precum și în economie în ansamblu. Dar ce anume le face atât de importante? Și din ce motive sunt, în prezent, reformate?

Ratele dobânzilor de referință sunt utilizate pe larg de persoane fizice și firme la nivelul întregului sistem economic.

De exemplu, băncile le utilizează atunci când acordă împrumuturi clienților persoane fizice sau companii.

O bancă ar putea accepta să împrumute bani unei companii la o rată a dobânzii convenită, stabilită la o anumită rată a dobânzii de referință plus 2%, ceea ce înseamnă că respectiva companie ar plăti o dobândă cu 2% superioară ratei de referință actuale. Așadar, costul împrumutului crește dacă rata dobânzii de referință se majorează și scade dacă rata dobânzii de referință se reduce. În acest caz, rata dobânzii de referință poate constitui o referință fiabilă, independentă și relativ simplă pentru toate părțile implicate.

Companiile pot utiliza ratele dobânzilor de referință pentru a evalua poziții bilanțiere; cu alte cuvinte, aceste rate permit unui contabil să calculeze mai ușor care este, în ultimă instanță, valoarea companiei (mai exact, a activelor financiare pe care aceasta le deține).

Alte utilizări ale ratelor dobânzilor de referință includ: calcularea penalităților pentru descoperirile de cont aferente conturilor de numerar, calcularea dobânzilor pentru unele depozite ale persoanelor fizice și acordul privind dobânzile la credite ipotecare și împrumuturi pe segmentul de retail.

În cazul cardurilor de credit, decizia BNR va însemna scumpirea dobânzii pe care banca o percepe la utilizarea banilor. Dacă ești posesorul unui asemenea card și ai datorii la el, ar fi bine să ți le stingi cât mai repede, pentru că, cu cât va crește BNR dobânda cheie de acum încolo, cu atât vei avea mai mult de suferit în viitor.

Deși BNR a scumpit banii, majorând dobânda de referință, această majorare nu se transferă imediat în ratele pe care le avem la bănci. Actualizarea dobânzilor bancare are loc în general trimestrial, depinzând de la bancă la bancă și de detaliile fiecărui contract de credit, după cum au declarat pentru HotNews reprezentanții mai multor instituții financiare

Mesajele cheie din comunicatul BNR:

• Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat, dar și duratei schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili.

• Escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice

• Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

• Incertitudini și riscuri majore sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de creștere a costului finanțării, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populație și firme, cu impact asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, importante sunt caracteristicile următoarei rectificări bugetare din acest an, precum și coordonatele proiectului de buget pentru 2023.

Până unde ar putea duce BNR dobânda?

Teoretic, cu cât agresivitatea cu care înăsprești politica monetară e mai ridicată, cu atât eficiența luptei cu inflația e mai ridicată. Numai că Isărescu trebuie să se uite în zece direcții înainte de a scumpi banii. Dacă crește prea mult dobânda, cresc și ratele celor împrumutați în lei care s-ar putea să nu mai poată rambursa creditele și astfel să intre în incapacitate de plată, contaminând și sistemul bancar care s-ar trezi cu neperformanța la cer și cu probleme sistemice.

Dacă nu o mărește suficient de mult, ar fi ca și cum ai trata o ocluzie acută cu aspirină- efectul ar fi aproape nul. În plus, trebuie să te uiți și la ce fac țările din jur: dacă acestea au dobânzi mai sus dect le ai tu, investitorii își pot scoate banii de la tine pentru a-i plasa la ei (oferă un randament mai bun)

Ce sunt ratele dobânzilor de referință?

Indicii de referință bazați pe rata dobânzii – cunoscuți și sub denumirile „rate ale dobânzilor de referință”, „rate de referință” sau „dobânzi de referință” – stau la baza tuturor tipurilor de contracte financiare, precum credite ipotecare, descoperiri de cont și alte tranzacții financiare mai complexe, spune Banca Centrală Europeană. Ele au un rol esențial în sistemul financiar și în cel bancar, precum și în economie în ansamblu.