Câte interacțiuni sunt suficiente pentru a-ți crea cel mai bun profil psihologic. Explicațiile unui expert în război cognitiv privind mecanismele manipulării

Polarizarea societății, lipsa dialogului și tendința de a-i devaloriza pe ceilalți sunt vulnerabilități care pot fi exploatate în războiul cognitiv, avertizează colonelul în rezervă și psihologul Ciprian Pripoae-Șerbănescu într-un interviu la Europa Liberă. 

Ofițerul în rezervă prezintă acțiunile hibride ale războiului cognitiv ca fiind independente de acțiunile militare clasice, dar uneori le pot pregăti.  

„Dacă reușești să subminezi încrederea unei societăți în capacitatea ei de a rezista în fața unei acțiuni militare clasice, războiul este pierdut înainte să înceapă. Tipul acesta de acțiune prin care îi faci pe oameni să reacționeze violent, în care nu mai e spațiu de dialog și de reflecție, poate fi un prim pas pentru a crea premisele ca oamenii să nu răspundă la un apel de mobilizare, de exemplu”, consideră el.

„Oamenii nu mai simt beneficiul unei interacțiuni pozitive”

Pentru a realiza acest climat de tensiune în societate, cei care derulează acțiuni hibride de tip cognitiv încurajează conflictele interne ale societății.

„Întotdeauna trebuie plecat de la caracteristicile unei audiențe care pot fi transformate în vulnerabilități. Una din problematicile esențiale ale războiului cognitiv ține chiar de trăsăturile generale ale societății în care trăim. Suntem încurajați să avem idei, perspective diferite, și să ținem foarte mult la ele, uneori fără a le argumenta suficient de mult și să fie în conflict. Oamenii nu mai simt beneficiul unei interacțiuni pozitive, al dialogului, al înțelegerii reciproce, plăcerea aceea de a ajunge la o soluție care să ne reprezinte pe toți și în felul ăsta să ne simțim cu toții reprezentați în soluția respectivă, ci din contră, să te simți bine atunci când ești peste celălalt, când îl devalorizezi”, crede ofițerul în rezervă.  

„Dialogul ăsta social trebuie încurajat”

Psihologul oferă ca exemplu etichetele jignitoare care se pun în spațiul public, în special pe social media.

„Acolo e semnul că s-a întrerupt orice fel de înțelegere reciprocă și de dialog. Este semnul că singurul mod de a mă autoregla, de a dobândi stimă de sine, este aceea de a face rău celuilalt. Lucrurile trebuie luate din timp. Dialogul ăsta social, care nu trebuie să fie neapărat legat de instituțiile centrale ale statului, trebuie încurajat, tocmai pentru a nu ajunge aici. De ce? Pentru că odată ce am ajuns aici, în zona asta de exprimare foarte violentă, și verbală, și acțională, e greu să mai întorci oamenii înapoi. Ele pot fi văzute ca o primă fază a unor acțiuni reale”, consideră Pripoae-Șerbănescu. 

„Noi ne uităm ca niște copii ușor imaturi la politicieni”

Printre vulnerabilitățile din societate identificate de expert se numără și generalizarea pe care oamenii o fac în raport cu decidenții. 

„Mă gândeam dacă tipul ăsta de abordare, în care spunem că toți politicienii sunt într-un anumit fel, nu este rezultatul războiului cognitiv, și nu-i mai vedem pe cei care chiar încearcă să facă ceva, la nivel local sau central. Noi ne uităm ca niște copii ușor imaturi la politicieni să vedem ce fac ei. Dacă oamenii ar vedea un dialog mai mare între politicieni din diverse formațiuni politice, ar fi o încurajare. Cum vorbesc ei și găsesc soluții, și noi am putea face același lucru”.

Întrebat care este soluția pentru a rezolva această generalizare, ofițerul spune că totuși ține de comunicarea eficientă. Oamenii politicii trebuie să se comunice foarte mult, având alături de ei specialiști în acest domeniu.

„Comunicarea strategică nu trebuie să fie doar un schimb de mesaje, pentru că foarte mulți văd doar asta, ci crearea de comunități, de idei, de caractere. Este foarte important”, adaugă Pripoae-Șerbănescu.

Ce este războiul mental

Expertul mai punctează că cei care derulează acțiuni hibride intenționează să modifice convingerile unei societăți. Această misiune este una de lungă durată, care se întinde pe zeci de ani.

„Mai există un război, și aici văd eu marele pericol, de tip mental. Războiul mental în sensul în care încercăm să schimbăm convingerile unei societăți întregi despre ce e este just în lume, care sunt valorile pe care ei trebuie să le urmeze. Aici este marea vulnerabilitate a oricărei țări. Dacă acest tip de influențare este proiectată asupra unei societăți pe perioade lungi de timp, vorbim de 10, 15, 20, 30 de ani, este foarte greu să urmărești cum se produce această schimbare în interiorul unei generații, în două generații, care îi duc pe oameni să nu se mai recunoască”, consideră colonelul în rezervă.

Cum identifici metodele de manipulare

„Semnele sunt peste tot, dar foarte greu de văzut. În primul rând, prin intermediul platformelor de orice fel, se pot colecta informații despre preferințele pe care le ai. Odată colectate aceste informații, sunt articole care spun că sunt suficiente 300-350 de interacțiuni care îți pot crea cel mai bun profil psihologic, mult mai bine decât credeai că te cunoști tu pe tine. Ce se întâmplă acum, pe internet și pe social media, exploatează anumite caracteristici pe care nu adversarii noștri le-au creat, care țin de un anumit model cultural, care țin de o anumită utilizare a tehnologiei. Aș zice că orice conținut care te invită la o reacție nereflectată, la o reacție de tip reflex, este nociv. Lipsa acestui dialog social vine și dintr-o lipsă de răbdare cu celălalt. Acesta este primul semn că e ceva în neregulă, când te grăbești foarte mult”, spune expertul.