Ce învățăm din explozia unei drone în Portul Constanța

Dacă românii l-ar fi vrut pe Tomac premier, l-ar fi votat în 2024. 

FOCUS: Descoperiți în fața dronelor

O dată la câteva zile, într-una din țările de pe flancul estic al NATO are loc un incident militar provocat de Rusia. Până acum, cei mai vizați au fost balticii, dar România vine puternic din urmă: după drona rusească care a explodat pe un bloc din Galați, vineri, o altă dronă, de data aceasta navală (și ucraineană) a intrat în Portul Constanța și s-a autodetonat. Alte patru s-au autodistrus în largul mării. Din fericire, nu au existat victime. Cineva chiar a numărat incidentele din acest an și i-a ieșit că în România au fost 14, în timp ce în Polonia niciunul. Concluzia autorului ar fi că, după ce polonezii au reacționat ferm, rușii caută acum, mai la sud, alte puncte de slăbiciune în apărarea NATO. Iar noi părem victima perfectă.

Prinși, din nou, nepregătiți

Poziția oficială a României după explozia de la Constanța, exprimată pe mai multe voci, printre care președintele Nicușor Dan, ministrul Apărării Radu Miruță sau Autoritatea Navală Română este, pe scurt, următoarea: 1. Acum suntem nepregătiți, nu avem cu ce lupta eficient împotriva acestor arme. Știam deja asta, după incidentul de la Galați. Dar în cazul de la Constanța, având în vedere că a fost vorba totuși de o barcă lungă de 5,5 metri, lucrurile par mai simple decât în cazul unei Geran 2, care zboară noaptea, sub radar. Se pare că nu e deloc așa. 2. Subiectul apărării de drone navale va fi discutat la NATO, iar România așteaptă echipamente, în perioada următoare, cu care să se apere. 3. Ucrainenii au pierdut controlul aparatului din cauza bruiajului rusesc la Marea Neagră (ca o paranteză, o dronă ucraineană, scăpată de sub control, a fost găsită tocmai în Marea Mediterană, în apropiere de insula grecească Lefkada). 

A patra concluzie nu vine de la autoritățile noastre, ci din presa internațională: țările din UE și din SUA sunt din ce în ce mai alarmate de faptul că Rusia reușește să bruieze semnalul GPS din Europa, iar într-o analiză citată de Sky News se spune că „bruierea semnalului GPS este responsabilă și pentru drona care a explodat în portul Constanța”. 

Problema cu „flota fantomă” a lui Putin

Important este și contextul în care a avut loc incidentul de la Constanța. Ucraina urmărește să scufunde petroliere din așa-numita „flotă-fantomă” a Rusiei, care încalcă embargoul european și transportă petrol rusesc, cu nave sub pavilioane străine, pretinzând că ar fi din Kazahstan sau din altă țară. Cinci marinari azeri și-au pierdut viața tot vinerea trecută, după ce navele lor au fost lovite în Marea Azov, de drone atribuite ucrainenilor. 

Subiectul petrolului pe care rușii îl vând pe ascuns nu e tocmai unul ușor: de exemplu, petrolul kazah e transportat prin conducte până în apropiere de portul rusesc Novorossiysk, de la Marea Neagră, de unde este încărcat pe petroliere și cărat în toată lumea. E la îndemână să presupui că marfa din Kazahstan poate fi ușor înlocuită cu cea din Rusia. Una dintre expresiile preferate în Rusia, atunci când cineva vrea să-și cumpere produse occidentale care, teoretic, sunt sub embargo din cauza sancțiunilor, este „sună un kazah”. Prietenii știu de ce. 

Ucrainenii atacă frecvent portul rusesc Novorossiysk, ceea ce a atras criticile americanilor, care le-au reproșat că afectează interesele SUA și ale Kazahstanului. 

În acest context, Spotmedia a scris că o navă aflată pe lista de ținte a Ucrainei ar fi fost urmărită de drone maritime ucrainene pentru a fi lovită, în timp ce se întorcea la Novorossiysk, după ce ar fi descărcat petrolul în portul Midia Năvodari. De aici și speculația plauzibilă că așa ar fi ajuns drona ucraineană atât de aproape de malul românesc. 

Rompetrol, care este controlată de compania kazahă KMG Internațional, a răspuns acuzației că nava respectivă nu figurează pe nicio listă de sancțiuni, nici europene, nici americane, iar petrolul transportat este 100% kazah. La fel, au negat și autoritățile din România.

Pe de altă parte, discuția subliniază, încă o dată, cât de complicată este monitorizarea aplicării sancțiunilor împotriva Rusiei, într-un domeniu alunecos, cum este cel al hidrocarburilor transportate pe mare. 

Oameni evacuați de pe plaje, în sezonul estival

Adevărata problemă este însă că în România au loc tot mai multe incidente de securitate și nu suntem pregătiți pentru ele. Vineri, plajele de pe tot litoralul au fost evacuate pe o distanță de un kilometru de la malul mării. Acum, pare că nu putem face mai mult. 

Chiar dacă nu suntem atacați în mod direct, războiul Rusiei are multe fețe. Foarte important este și războiul informațional: de pildă, bloggerii proruși din România încearcă să răspândească frica că Ucraina a atacat intenționat portul Constanța. De ce ar face-o? Ei bine, sunt unele teorii ale conspirației, care frizează logica și bunul simț. Dar asta nu înseamnă că mulți oameni nu sunt dispuși să le creadă. 

Cea mai eficientă apărare se construiește pe timp de pace

Nu cred că poate fi o definiție mai bună pentru ceea ce ni se întâmplă decât cea care rezultă din cuvintele generalului român care ocupă cea mai înaltă funcție din structurile de comandă NATO, Adrian Ciolponea. Ofițerul român este specializat în integrarea dronelor în armatele viitorului și a dat un interviu la HotNews chiar în ziua incidentului de la Constanța.  

„Pe mine mă amuză comentariile care spun că până acum nu am avut astfel de amenințări și de aceea nu ne trebuie sisteme de protecție. Nu! Dacă vrem să păstrăm integritatea unui obiectiv critic, că este port, aerodrom, punct de comandă sau punct energetic, aceste măsuri pasive și active trebuie construite pe timp de pace”, a declarat generalul.  

Un contract acordat netransparent de SRI

Au trecut patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina și pare că noi de abia ne-am trezit. De fapt, ne-au trezit europenii cu programul de înzestrare militară SAFE, care pentru România înseamnă aproape 17 miliarde de euro. Sunt multe investiții în armament pe care le vom face cu acești bani, printre care și sisteme de apărare împotriva dronelor. 

Dar tot pe banii SAFE a apărut și un contract de 196 de milioane de euro, pentru securitate cibernetică, acordat complet netransparent, de SRI firmei de telecomunicații Digi (care deține și televiziunea cu același nume). SRI nici nu a recunoscut inițial că s-a ocupat de problemă, a fost obligat de controversa care s-a iscat în jurul subiectului. 

Și dacă mai era nevoie de încă un scandal legat de armată, el a venit exact la momentul potrivit. În timp ce eram atenți să vedem cine și cum primește banii din SAFE, și cu ce politician e prieten, DNA ne-a anunțat că șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, este acuzat de aranjarea trecerii unor studenți de la locurile cu taxă la cele fără taxă. Faptele ar fi avut loc în iulie 2025, deci am putea să ne întrebăm ce au făcut procurorii până acum cu acest dosar. 

Pe tot acest fundal, în care românii au început poate să conștientizeze mai bine cât de prețioasă este securitatea, pe care multe alte popoare nu o au, trăim și o criză politică, tot mai originală. Eugen Tomac, liderul unui partid neparlamentar, a fost desemnat de președinte să formeze „un guvern tehnic”, nu tehnocrat, din care să nu facă parte membri de partid, dar susținut, totuși, de partidele politice din Parlament.  

Mai departe, continuarea newsletterului este disponibilă doar membrilor HotNews Premium.