Sari direct la conținut

Cum recunoaștem simptomele infarctului miocardic acut. Dr. Florin Purcărea: SARS-COV2 nu cauzează doar pneumonia virală, ci are implicații majore asupra sistemului cardiovascular

HotNews.ro
Dr. Florin Purcarea, Foto: MedLife
Dr. Florin Purcarea, Foto: MedLife

„Pe lângă campaniile media de conștientizare a riscului asociat infecției SARS-COV2, este necesară și o campanie de informare a populației asupra riscului de boli cardiovasculare asociat acestei perioade dificile din punct de vedere social”, spune dr. Purcărea Florin, medic primar cardiolog, cardiologie intervențională. „Oamenii trebuie încurajați să renunțe la fumat, să facă sport pentru menținerea unei greutăți corporale optime și ameliorarea stărilor de anxietate și depresie, să mănânce sănătos, să comunice cu medicii curanți și să monitorizeze starea de sănătate și evoluția bolilor cronice, fiind conștienți de faptul că această pandemie este tranzitorie și odată cu imunizarea prin vaccinare se va reveni la o viață socială normală, iar pentru acel moment așteptat va trebui să fim sănătoși atât fizic, cât și psihic”.

Cu ce probleme care țin de specialitatea dumneavoastră se prezintă oamenii în această perioadă ?

Dr. Florin Purcărea: Virusul SARS-COV2, care produce boala COVID 19, a atins nivelul pandemic începând cu luna martie a acestui an. În absența unui vaccin și a unui tratament medical curativ COVID-19 exercită un impact fără precedent asupra sistemelor sanitare din întreaga lume. Având nevoie de o capacitate foarte mare de paturi în unitățile de terapie intensivă pentru asigurarea suportului respirator și ventilației mecanice, a devenit necesară redistribuția și reorganizarea resurselor la nivelul spitalelor, cu consecințe importante ce afectează diagnosticul și tratamentul bolnavilor cu alte afecțiuni. SARS-COV2 nu cauzează doar pneumonia virală, ci are implicații majore asupra sistemului cardiovascular.

Pacienții cu risc cardiovascular crescut cum ar fi sexul masculin, vârsta înaintată, diabetul zaharat, HTA, obezitatea, precum și cei cu boli cardiovasculare sau cerebrovasculare în antecedente ca infarctul miocardic acut sau AVC, au risc crescut de mortalitate cand sunt afectați de COVID 19. În plus, o proporție mare de pacienți au afectare cardiacă în contextul bolii COVID-19. Evenimentele trombotice venoase și arteriale ce produc tromboembolism pulmonar și infarctul miocardic acut, miocardita care se manifesta frecvent ca insuficiență cardiacă acută, precum și aritmiile cardiace, sunt complicații grave ale infecției SARS-COV2.

Redistribuirea resurselor, teama pacienților de a se prezenta la camerele de gardă, precum și suprasolicitarea serviciilor de ambulanță cu cazurile severe COVID-19 face ca tratamentul de reperfuzie, de urgență, a pacienților cu infarct miocardic acut sau AVC acut să fie sever afectat, ceea ce are drept consecință creșterea numărului de cazuri de moarte subită la domiciliu și transformarea unor pacienți ce ar fi beneficiat de recuperare prin tratamentul infarctului miocardic acut sau AVC în timp util, în pacienți cronici cu insuficiență cardiacă severă sau handicap neurologic sever, cu leziuni ireversibile.

Ce afectiuni tratați mai frecvent în această perioadă?

Dr. Florin Purcărea: Bolile cardiovasculare continuă să reprezinte principala cauză de morbiditate și mortalitate în țara noastră. În aceasta perioada, în unitățile medicale este obligatorie protecția personalului medical și a pacienților împotriva infectării cu virusul SARS-COV2, astfel încât internările sunt restricționate și condiționate de prezența unui test PCR SARS-COV 2 negativ. În aceste condiții, în spital ajung mai ales pacienții în stare grava, cu afecțiuni severe ca infarctul miocardic acut, tromboembolismul pulmonar, insuficiență cardiacă acută secundară unor afectiuni cardiace sau post miocardita asociată COVID-19.

Există spitale dedicate tratamentului pacienților cu afectiuni cardiovasculare, infectați SARS-COV2, însă în situațiile de urgență pacienții ajung la primul spital disponibil unde sunt tratați în condiții de protecție maximă de către personalul medical specializat, ulterior, după stabilizare, fiind redirecționați către spitale suport COVID.

În afara acestor afecțiuni acute, în clinicile private și ambulatoriile de specialitate sunt diagnosticate, tratate și urmărite celelalte boli cronice ca hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemica, fibrilația atrială, valvulopatiile etc. S-au făcut eforturi deosebite atât în spitalele de stat cat și private pentru continuarea programelor naționale de boli cardiovasculare unde se realizează intervenții de înaltă performanță, ca implantarea de stenturi coronariene și operație de by-pass aortocoronarian la pacienții cu boala cardiaca ischemica, implantarea de proteze aortice percutane – TAVI la pacienții cu stenoza aortică severă simptomatică etc.

Despre infarctul miocardic. La ce sa fim atenți și cum îl deosebim de simptomele altor afectiuni? Care sunt semnele care să ne trimită la medic? De ce este recomandat să ajungem din timp la specialist?

Dr. Florin Purcărea: Infarctul miocardic acut, cunoscut ca atac de cord, este o boală gravă, în care celulele mușchiului cardiac sunt distruse ireversibil ca urmare a blocării unei artere a inimii cu un cheag care nu va mai permite sângelui să circule și să oxigeneze inima. Acest cheag de sange, numit tromb, apare ca urmare a rupturii sau fisurării unei plăci de aterom formată în special din colesterol, ce se afla depusă pe pereții arterelor. Formarea acestor plăci de aterom este facilitată de fumat, alimentație bogată în grăsimi, greutate în exces, consumul de alcool în exces, sedentarism, diferite afecțiuni cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat sau insuficiență renală cronică.

Pacienții trebuie să fie atenți și să recunoască semnele și simptomele unui infarct miocardic acut, în special aceia care sunt deja diagnosticați cu boală cardiacă ischemica, au suferit deja un atac de cord, angioplastie cu stent sau intervenție de by-pass aortocoronarian sau au factorii de risc pentru boala cardiovasculara menționați mai sus.

Simptomele și semnele infarctului miocardic acut sunt reprezentate de durerea toracică anterioară ca o senzație de presiune ce apare brusc, în repaus, iradiază la baza gâtului și umeri, care nu cedează la administrarea de nitroglicerina, durează peste 30 minute și este însoțită de respirație dificilă, palpitații, amețeli, transpirații profuze, greață și vărsături. În această situație recomandarea este să se apeleze sistemul de urgență 112 pentru evaluare medicala, deoarece evoluția acestei boli poate fi imprevizibilă, rapid progresivă către complicații severe ca tulburări de ritm cardiac și stop cardiorespirator ce necesită manevre de resuscitare cardiopulmonara avansată.

Tratamentul de urgență trebuie aplicat cât mai rapid, în primele 6-12h de la debutul simptomelor, prin dezobstructia arterei blocate de cheagul de sânge, având ca scop reducerea la minim a afectării mușchiului cardiac. Acesta se poate face folosind mijloace mecanice prin angioplastie sau medicamentos prin tromboliza.

Angioplastia constă în extragerea cheagului de sange și implantarea unui stent, un mic tub metalic asemănător unui arc de pix, ce oferă suport în interiorul arterei pentru a o ține deschisă cu scopul de a asigura un flux de sânge normal mușchiului cardiac. Această procedură se desfășoară într-o sală de operație specială, dotată cu un aparat de înaltă performanță numit angiograf.

Tromboliza constă în distrugerea cheagului de sânge de către o substanță medicamentoasa administrată intravenos. Administrarea trombolizei este posibilă încă din faza prespital, în ambulanță sau în UPU a unui spital care nu este dotat cu angiograf, înaintea trimiterii pacientului într-un alt spital pentru angioplastie și are ca scop facilitarea dizolvării trombului și repermeabilizarea arterei blocate. Toate aceste eforturi se fac pentru a debloca și stabiliza vasul înfundat, într-un timp foarte scurt de la debutul simptomelor și pentru a evita pierderea ireversibilă a unei zone importante din mușchiul inimii. Iată de ce este importantă recunoașterea simptomelor unui infarct miocardic și prezentarea cât mai rapidă a pacientului la spital pentru diagnostic și tratament.

Cu ce probleme de sănătate nu mai vin? Nu cred ca au disparut, le este teama?

Dr. Florin Purcărea: Pacienții cu boli cardiovasculare reprezintă o categorie cu risc crescut de morbiditate și mortalitate asociată COVID-19. Am observat că pacienții sunt bine informați, limitează deplasările nejustificate, se protejează și conștientizează impactul acestei infecții virale asupra stării lor de sănătate.

Am încercat să găsesc alternative pentru a comunica eficient folosind consultația on-line sau mesajele pe telefon unde îmi pot trimite poze cu analize de laborator, tratamentul, evoluția bolii prin automonitorizarea tensiunii arteriale și pulsului, putem discuta despre diferite simptome apărute. În funcție de aceste date, le fac recomandări pe care le aplică la domiciliu sau se prezintă pentru evaluare clinică, ECG, ecocardiografie în cabinetul de cardiologie. Astfel se poate face un triaj al cazurilor care necesită evaluare mai urgentă, fiind cazuri de insuficiență cardiacă decompensata, HTA necontrolată, fibrilație atrială, cardiopatie ischemica, ce necesită tratament ambulator sau spitalizare cu efectuarea unor proceduri speciale cum ar fi coronarografia și angioplastia coronariana cu stent ori cu indicație pentru chirurgia cardiaca – by-pass aorto-coronarian, înlocuire valvulară sau valvuloplastii.

În situația apariției unor simptome severe, sfatul este să apeleze sistemul de urgență deoarece bolile cardiovasculare severe precum infarctul miocardic acut, AVC, embolia pulmonara sau disecția de aorta nu au dispărut, continua să apară la fel de frecvent, doar ca sunt mai puțin diagnosticate, deoarece pacienții evită contactul medical din cauza temerii asociate riscului de infectare cu SARS-COV2 în spital.

Ce putem face pentru a preveni infarctul miocardic în această perioadă?

Dr. Florin Purcărea: Infarctul miocardic acut este o boală asociată cu factorii de risc cardiovasculari menționați mai sus. Evitarea și corectarea acestori factori de risc duce la scaderea riscului de infarct miocardic. Izolarea socială, din păcate, se asociază cu stări depresive si anxietate, factori de risc cardiovasculari dovediți prin studii clinice a avea rol important în apariția trombozei arteriale. În plus, sedentarismul și obezitatea asociată, fumatul, regimul alimentar nesănătos, evitarea controalelor medicale periodice la pacienții cu boli cronice ca hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, insuficiență renală cronică, cresc riscul de apariție a infarctului miocardic acut în această perioadă.

Pe lângă campaniile media de conștientizare a riscului asociat infecției SARS-COV2 este necesară și o campanie de informare a populației asupra riscului de boli cardiovasculare asociat acestei perioade dificile din punct de vedere social. Pacienții trebuie încurajați să renunțe la fumat, să facă sport pentru menținerea unei greutăți corporale optime și ameliorarea stărilor de anxietate și depresie, să mănânce sănătos, să comunice cu medicii curanți și să monitorizeze starea de sănătate și evoluția bolilor cronice, fiind conștienți de faptul că această pandemie este tranzitorie și odată cu imunizarea prin vaccinare se va reveni la o viață socială normală, iar pentru acel moment așteptat va trebui să fim sănătoși atât fizic, cât și psihic.

–-

Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine.

De 26 de ani suntem alături de tine și nu ne oprim. Pentru că azi, mai mult decât oricând medicina înseamnă să te lupți prin știință și cunoaștere.

De la începuturile civilizației, frica este primul lucru care te izbește într-o pandemie. Ca să o alungăm, am luat o serie de măsuri de siguranță, am testat permanent personalul medical, ne-am asigurat că toți pacienții din clinicile și spitalele noastre sunt protejați și tratați. Am pus la dispoziția pacienților servicii medicale integrate, de o complexitate crescută, pentru a putea veni în întâmpinarea tuturor nevoilor lor.

Ne adaptăm continuu la prezent și ne pregătim pentru viitor. Facem România bine.e.

ARHIVĂ COMENTARII