De la criza financiară greacă la criza ucraineană – ce ne învață celelalte opt șocuri, potrivit UBS

Cum va afecta războiul din Ucraina economiile din zona euro? Analiștii UBS au analizat impactul a opt șocuri geopolitice și economice majore care au lovit zona euro în ultimii 20 de ani, potrivit Money Review.gr, citat de Rador.

Mai exact, ei au analizat: 11 septembrie 2001, războiul din Irak din 2004, prăbușirea Lehman Brothers și criza financiară globală din 2008, primul pachet de salvare a Greciei în mai 2010, extinderea crizei europene în primul trimestru al anului 2011, programul de salvare financiară a Ciprului în martie 2013, anexarea Crimeii în 2014 și referendumul Brexit din iunie 2016.

După cum au constatat analiștii UBS, nu toate șocurile au provocat o încetinire semnificativă a creșterii la nivelul zonei euro. De fapt, după unele dintre șocuri (războiul din Irak, primul pachet de salvare a Greciei, criza din Cipru, anexarea Crimeii, Brexit), a urmat o accelerare a creșterii.

Și asta deoarece șocul economic a fost mic la nivel paneuropean (chiar dacă foarte mare pentru țările respective, luate individual, cum a fost cazul Greciei sau al Ciprului) sau efectul șocului a fost de foarte scurtă durată.

Un alt motiv posibil este că efectul negativ a fost compensat de alți factori. Astfel, în medie, creșterea trimestrială a PIB-ului a încetinit cu 0,2 puncte procentuale în fiecare dintre cele patru trimestre de după șoc, ceea ce înseamnă o pierdere anuală de aproximativ 0,8 puncte procentuale.

• Cea mai mare pierdere este, de obicei, generată de investițiile în active fixe, deoarece planurile de investiții ale companiilor sunt prima „victimă”.
• Consumul gospodăriilor este mai puțin afectat, dar atunci când ajunge să fie afectat (de ex. falimentul Lehman, criza financiară din zona euro), scăderea PIB-ului tinde să fie mai mare.
• Un factor important este situația de pe piața muncii, deoarece atunci când ocuparea forței de muncă este flexibilă și într-o fază de redresare, încrederea gospodăriilor este mai puțin afectată.

Astfel se explică de ce consumul gospodăriilor din Germania a fost relativ rezistent la criza din zona euro, dar s-a prăbușit în Italia și Spania.

În ceea privește criza de față, UBS subliniază că perspectivele pentru consumul gospodăriilor nu sunt bune, deoarece se produce pe fondul creșterii costurilor cu energia. Criza din Ucraina ar putea afecta zona euro în principal prin creșterea și mai mare a prețurilor la energie, mai ales dacă Europa este nevoită să impună cartelă pentru curent.

În plus, UBS consideră că creșterea incertitudinii geopolitice va determina Banca Centrală Europeană să încetinească ritmul de normalizare a politicii sale, iar guvernele să crească sprijinul bugetar, în principal prin măsuri de susținere a gospodăriilor împotriva costurilor cu energia.

În consecință, UBS concluzionează că prognoza sa pentru o creștere de 4,2% în zona euro în 2022 are de înfruntat o serie de riscuri.