Dezbaterile recente privind „recesiunea tehnică” au generat controverse legate atât de gravitatea situației, cât și de responsabilitățile pentru declinul economic, scrie într-o postare pe blogul personal Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale.
În sens strict, recesiunea tehnică este definită ca două trimestre consecutive de scădere a PIB față de trimestrul anterior. În cazul României, contracțiile din trimestrul III (-0,1%) și trimestrul IV 2025 (-1,9%) îndeplinesc această definiție. Totuși, Marinescu subliniază diferența dintre o recesiune tehnică punctuală și o recesiune economică profundă și durabilă, manifestată în dinamica anuală.
Experiența altor state europene arată că recesiunea tehnică nu conduce automat la o criză prelungită: în ultimii trei ani, zece state membre UE au trecut prin episoade similare, însă doar Germania, Austria și Estonia au avut recesiuni de durată, în contextul șocului energetic generat de războiul din Ucraina.
„Declinul a devenit vizibil încă din 2024”
Pentru România, spune oficialul BNR, încetinirea nu a fost o surpriză. BNR avertizase încă din 2024 asupra temperării cererii interne și a reducerii ritmului de creștere sub potențial, pe fondul schimbării politicii fiscale în direcția consolidării bugetare. Anul 2024 fusese deja modest ca performanță (+0,9%), în ciuda unui stimul fiscal puternic, care a dus deficitul bugetar la un nivel record de 9,3% din PIB. Expansiunea cheltuielilor a alimentat în principal consumul, dar a generat dezechilibre majore – așa-numitele „deficite gemene” (bugetar și extern). Creșterea cererii interne a stimulat importurile, astfel încât o parte semnificativă din consumul românilor a susținut producția altor economii.
Declinul a devenit vizibil încă din 2024, când revizuirile INS au arătat două trimestre consecutive de scădere. În 2025, economia a continuat pe panta descendentă, într-un context european oricum slab.
Ajustările bugetare, necesare pentru stabilizarea finanțelor publice, au contribuit la temperarea activității economice. Piața muncii a resimțit efectele: rata șomajului s-a apropiat de maximele ultimilor ani, iar numărul locurilor vacante a scăzut.
Totuși, Marinescu evidențiază o schimbare importantă de structură. În 2025, creșterea economică modestă (+0,6%) a fost susținută mai ales de investiții, nu de consum. Investițiile în utilaje, mijloace de transport și construcții au crescut, iar ponderea creditelor pentru echipamente acordate companiilor a urcat peste 30%. Fondurile europene și proiectele din PNRR joacă un rol esențial în susținerea competitivității și în atragerea investițiilor private.
Mesajul central este că nu există alternativă la consolidarea fiscală. Continuarea deficitelor ridicate ar pune în pericol ratingul de țară și stabilitatea financiară. Ajustarea bugetară implică inevitabil costuri pe termen scurt, însă este condiția necesară pentru o creștere sănătoasă pe termen lung. Politica monetară a adoptat o abordare prudentă, menținând dobânzile constante pentru a echilibra dezinflația și protejarea activității economice.
Pentru 2026, conchide Cosmin Marinescu, prioritățile sunt clare: continuarea consolidării într-un mod echilibrat, stabilitate politică, susținerea mediului antreprenorial și accelerarea absorbției fondurilor europene.