Război în Ucraina, ziua 923: Carnagiu în Poltava după un atac rusesc cu rachete balistice / Ucraina vrea să păstreze pe termen nelimitat teritoriul rusesc cucerit / Cum explică Mongolia refuzul de a-l aresta pe Putin
Forțele ruse avansează mai rapid în estul Ucrainei decât au făcut-o de mult timp, cucerind mai mulți kilometri pătrați pe zi, a declarat luni președintele Vladimir Putin, în condițiile în care forțele Moscovei încearcă să spargă o linie defensivă ucraineană. De cealaltă parte, liderul ucrainean Volodimir Zelenski a admis că situația este dificilă în estul țării, în special în apropierea orașului Pokrovsk, dar a afirmat că armata rusă nu a mai avansat în ultimele două zile, potrivit Reuters.
Evenimentele de luni, ziua 923 a războiului din Ucraina, LIVE:
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit României pentru sistemul Patriot pe care Parlamentul de la Bucureşti l-a aprobat să fie transferat Ucrainei.
„Ne bazăm pe (sistemul) Patriot, pe care România se pregăteşte să îl transfere. Sunt recunoscător pentru acest pas de asistenţă din partea României. Acesta este un lucru care va sprijini cu adevărat poporul nostru, ţara noastră, întreaga noastră regiune”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn.
Rusia lovește iar o clădire universitară, într-un nou atac lansat asupra Ucrainei, marți seară, relatează Sky News
Conform sursei citate, Rusia a efectuat marți seară o nouă lovitură asupra Ucrainei, la nici 24 de ore de la atacul sângeros cu rachete balistice care a ucis peste 50 de persoane în Poltava.
Administrația regiunii ucrainene Sumî, din nord-estul țării, a anunțat că în cursul acestei seri forțele ruse au lansat un atac aerian asupra orașului Sumî, lovind o clădire universitară.
Potrivit autorităților locale, în atac a fost folosită o bombă ghidată.
Nu au existat deocamdată informații privind eventuale victime.
„Toate serviciile necesare intervin la fața locului”, a precizat administrația regională într-o postare pe Telegram.
Zelenski pare să confirme o remaniere: „E momentul să dăm o nouă forţă instituţiilor guvernamentale ucrainene”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a părut să sugereze în discursul său de marţi seară că pregăteşte o remaniere, pentru a adapta guvernarea la nevoile actuale ale Ucrainei, în condiţiile în care a avertizat că „toamna va fi extrem de importantă pentru Ucraina”. El a spus că a pregătit „decizii privind personalul” şi a anunţat că vor fi schimbări inclusiv în cadrul „Biroului”, referindu-se, cel mai probabil, la Cancelaria prezidenţială.
Ministrul de externe Dmitro Kuleba urmează să fie demis din funcţie, scrie presa de la Kiev
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba urmează să fie demis, au declarat pentru Ukrainskaia Pravda surse din anturajul preşedintelui Volodimir Zelenski.
Potrivit informaţiilor difuzate de cotidianul ucrainean, încă nu s-a decis cine va fi numit în locul său, dar cel mai probabil înlocuitor este prim-adjunctul ministrului de externe, Andrii Sîbiga.
Sursele Ukrainskaia Pravda spun că se pregătesc şi alte demisii în guvern, însă prim-ministrul Denîs Şmîhal va rămâne în funcţie.
Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, anunță că a discutat în cursul acestei zile cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, inclusiv despre securitatea centralei nucleare rusești Kursk, în contextul incursiunii ucrainene în această regiune din Rusia.
Pe 6 august, Kievul a lansat o incursiune fără precedent pe teritoriul Rusiei, în regiunea Kursk, declanşând lupte la mai puţin de 50 de kilometri de centrala nucleară. Grossi a vizitat centrala săptămâna trecută şi a avertizat în privinţa riscului unui accident grav.
„Am făcut o evaluare generală a ceea ce am văzut (la centrala nucleară Kursk). Este crucial (…) să reiterăm importanţa evitării unei situaţii care ar duce la o urgenţă radiologică”, a declarat Grossi jurnaliștilor la finalul întâlnirii sale cu Zelenski. „El a înţeles foarte bine şi cred că este de acord cu faptul că centralele nucleare nu ar trebui niciodată atacate”, a adăugat Grossi.
După întâlnirea sa cu preşedintele ucrainean marţi, Grossi urmează să meargă miercuri la centrala nucleară Zaporojie, în sudul Ucrainei, pe care Rusia a ocupat-o la scurt timp după lansarea invaziei sale în februarie 2022. (AFP)
Încă sunt oameni sub dărâmături, la Poltava, în urma atacului rusesc, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său video nocturn. Eforturile echiplor de salvare continuă la fața locului, a adăugat el.
Președintele ucrainean a anunțat și un nou bilanț al victimelor – cel puțin 51 de oameni au fost uciși, iar alți 271 au fost răniți în acest atac al rușilor, unul dintre cele mai sângeroase de până acum.
„Sunt recunoscător tuturor salvatorilor, medicilor, asistenților și tuturor locuitorilor din Poltava care s-au alăturat pentru a ajuta, care au donat sânge și oferă sprijin (…) „Știm că există încă oameni sub dărâmăturile clădirii distruse. Se face totul pentru a salva cât mai multe vieți” – a spus Zelenski.
Zelenski spune că Ucraina intenţionează să păstreze pe termen nelimitat teritoriul rusesc pe care l-a cucerit
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi într-un interviu pentru NBC News că Ucraina intenţionează să păstreze pe termen nelimitat teritoriile ruseşti pe care le-a cucerit în urma incursiunii surpriză de luna trecută în Kursk, încercând astfel să îl forţeze pe Vladimir Putin să se aşeze la masa negocierilor.
Trei miniştri din guvernul de la Kiev au demisionat
Preşedintele parlamentului de la Kiev, Ruslan Stefanciuk, a anunţat marţi că trei miniştri au demisionat din guvernul Ucrainei. Şi-au anunţat intenţia de a se retrage din executivul condus de premierul Denis Şmihal titularii portofoliilor industriei strategice, Oleksandr Kamişin – responsabil pentru producţia de armament, justiţiei – Denis Maliuska şi mediului – Ruslan Strileţ.
Potrivit Reuters, parlamentarii şi analiştii politici ucraineni se aşteptau la schimbări importante în guvern încă de la începutul verii. Demisiile celor trei miniştri sporesc însă incertitudinile din jurul executivului, în care cel puţin alte cinci portofolii sunt vacante după demiterile de anul acesta, menţionează agenţia.
„Ne pare rău, dar nu”. Cum explică Mongolia refuzul de a-l aresta pe Putin
Dependența energetică a Mongoliei – situată între Rusia și China – pune țara într-o situație dificilă. Și tocmai acesta ar fi motivul care complică decizia Mongoliei de a pune în aplicare mandatul de arestare a lui Vladimir Putin, urmărit internațional pentru crime de război, scrie publicația POLITICO.
Bulgaria precizează că a trimis până acum opt pachete de ajutor militar Ucrainei
Bulgaria a trimis opt pachete de armament, echipament şi muniţie Ucrainei, toate cu respectarea strictă a deciziilor Parlamentului, le-a spus ministrul apărării Atanas Zaprianov jurnaliştilor, răspunzând unei întrebări despre fotografii de pe reţelele sociale cu mortierele bulgare autopropulsate Gvozdika în Ucraina.
„Pot confirma că a existat un astfel de echipament”, a spus ministrul, când a fost întrebat dacă Bulgaria a trimis astfel de arme, dar a explicat că nu poate confirma că echipamentul din fotografii este o mortieră bulgară, întrucât toate fostele ţări membre ale Pactului de la Varşovia continuă să ajute Ucraina şi trimit astfel de sisteme.
„Toate pachetele care au fost trimise, sunt opt în total, includ diferite arme, echipament, muniţie, şi sunt strict în conformitate cu deciziile Adunării Naţionale (Parlamentul)”, a spus Zaprianov. „Acestea sunt pachete cu arme, echipament, muniţie, de care armata bulgară se poate dispensa”, a adăugat el. (Agerpres)
SUA – care au trimis zeci de miliarde de dolari ajutor militar și financiar Ucrainei, de la izbucnirea războiului – au confirmat că în următoarele săptămâni îi va fi trimis Kievului ajutorul militar planificat, scrie BBC.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, a declarat că atacul rusesc comis marți la Poltava este „un alt memento oribil al brutalității” președintelui rus Vladimir Putin față de poporul Ucrainei.
De asemenea, el a spus că acest atac arată necesitatea de a întări urgent apărarea antiaeriană a Ucrainei.
Consiliul Național al Românilor din Ucraina a acuzat autoritățile din această țară că „au furat prima biserică din Cernăuți în care s-a slujit în limba română”. HotNews.ro a vrut să afle mai multe detalii despre această acuzație foarte gravă și a vorbit cu preotul paroh al Capelei Mitropolitane, lăcașul de cult implicat în scandal.
Acuzația vine în contextul în care preoții români din Ucraina au rămas fideli Bisericii Ortodoxe Ucrainene considerată a fi în continuare subordonată Moscovei.
Forțele terestre ale Ucrainei au transmis că în atacul cu rachete lansat de ruși asupra unui institut militar din Poltava a fost ucis personal militar. Armata Ucrainei spune că este vorba despre „zeci de morți și sute de răniți”: „Am pierdut ucraineni curajoși, frații și surorile noastre, soldații”.
Forțele terestre ale Ucrainei mai spun, în mesajul postat pe Telegram, că a fost declanșată o investigație pentru a stabili dacă fuseseră luate suficiente măsuri pentru a proteja personalul din instituția de învățământ.
Conform sursei citate, vor fi sporite măsurile de asigurare a siguranței la instalațiile militare.
Polonia continuă să se înarmeze în ritm accelerat. Al treilea contract major în mai puțin de o lună
Autorităţile de la Varşovia au anunţat, marţi, semnarea unor noi contracte militare cu o valoare de peste 460 milioane de euro, cu prilejul Salonului internaţional al industriei de apărare, care a început la Kielce, în sudul țării.
Bilanțul atacului rusesc din Poltava continuă să crească. Guvernatorul Philip Pronin a anunțat la televiziunea ucraineană că 50 de persoane au fost ucise, iar peste 235 au fost rănite.
La scurt timp de la anunțul acestuia, Procuratura Ucrainei a transmis că bilanțul persoanelor ucise a crescut la 51.
Turcia a depus cerere de intrare în BRICS, blocul țărilor emergente. Ar fi prima țară NATO care intră în organizația fondată de Rusia și China
Turcia a înaintat o cerere de aderare la blocul ţărilor emergente BRICS, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al partidului aflat la putere.
Imagini video din Poltava, verificate de Sky News, au apărut pe rețelele sociale și arată distrugerile provocate de atacul sângeros cu rachete balistice lansat de ruși:
Un tribunal din Moscova a prelungit marţi cu şase luni, până în 21 februarie 2025, măsura arestării preventive împotriva cetăţeanului francez Laurent Vinatier, acuzat că nu s-a înregistrat ca „agent străin”, informează AFP.
În prima zi a procesului lui Vinatier, instanţa a apreciat că „este imposibilă începerea examinării dosarului penal”, iar judecătoarea Natalia Ceprasova a stabilit următorul termen pe 16 septembrie, prelungind totodată arestarea.
Laurent Vinatier este acuzat că ar fi „cules informaţii în domeniul activităţilor militare” care ar fi putut fi utilizate „împotriva securităţii Rusiei”. În aceste condiţii, el nu s-a înregistrat ca agent străin şi ar putea fi condamnat la cinci ani de închisoare. În iunie, imediat după ce a fost reţinut, francezul a explicat într-o şedinţă de judecată privind arestarea preventivă că nu ştia că are obligaţia legală respectivă.
La începutul lui iulie, serviciul de securitate rus FSB a afirmat într-un comunicat că acuzatul a stabilit „numeroase contacte” cu politologi, economişti, experţi militari şi funcţionari ruşi. „În cursul discuţiilor cu aceste persoane, el a cules în special informaţii militare şi tehnico-militare care pot fi folosite de serviciile de informaţii străine împotriva securităţii Rusiei”, a susţinut FSB.
Laurent Vinatier, cercetător specializat în spaţiul post-sovietic, lucra în Rusia pentru Centrul de Dialog Umanitar, o organizaţie neguvernamentală elveţiană care se ocupă cu medierea conflictelor în afara căilor diplomatice oficiale. Surse ale AFP au declarat că el acţiona în legătură cu conflictul dintre Rusia şi Ucraina de câţiva ani, chiar dinainte de invazia rusă declanşată în februarie 2022.
Aleksandr Şipliuk, un fizician rus respectat, a fost condamnat marţi la 15 ani de închisoare pentru trădare, aceasta fiind cea mai recentă condamnare la închisoare pentru un om de ştiinţă care a lucrat la programul de rachete hipersonice al ţării
Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a anunțat că numărul morților în atacul rusesc din Poltava a crescut la 47, iar alte 206 persoane au fost rănite, scrie Reuters.
Trei zile de doliu au fost declarate în Poltava, a anunțat guvernatorul regional Philip Pronin.
Pronin a admis că ziua de marți a fost „una groaznică pentru Poltava”. În același timp, el i-a îndemnat pe localnici să doneze sânge acolo unde este posibil.
Moscova se teme de atacuri asupra centralei nucleare de la Kursk. Linia frontului se află la numai 40 de kilometri
Şeful companiei nucleare ruse Rosatom, Aleksei Lihacev, a declarat marţi că Moscova vede un risc foarte mare de atacuri asupra centralei nucleare din regiunea Kursk, unde forţele ucrainene au străpuns frontiera luna trecută.
Germania are în plan să doneze Ucrainei alte șase sisteme antiaeriene IRIS-T SLM și intenționează să cumpere alte șase sisteme IRIS-T SLM pentru forțele sale aeriene a declarat Reuters o sursă implicată în negocieri.
Atac rusesc cu rachete balistice asupra unei școli militare din Poltava: zeci de victime
BREAKING. 41 de morți și 180 de răniți într-un atac rusesc cu rachete balistice asupra unei instituții militare de învățământ din Ucraina, anunță Zelenski.
Atacul a avut loc marți dimineață și a vizat localitatea Poltava, președintele ucrainean anunțând că două rachete balistice ar fi lovit zona, scriu Reuters și CNN.
Zaharova o acuză pe Maia Sandu că „vrea să transforme un popor într-un alt popor” și compară situația din Moldova cu cea din Germania nazistă.
Purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acordat un interviu unui blogger din Republica Moldova în care a acuzat „românizarea” forțată a țării de care s-ar face vinovată președinta Maia Sandu.
Ultimul pas în Parlamentul României pentru donarea unui sistem Patriot către Ucraina. AUR a votat împotrivă / Ce urmează
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, în calitate de for decizional, proiectul de lege iniţiat de guvern privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către Ucraina, cerut în repetate rânduri de către președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Vizita lui Putin în Mongolia este de fapt un semn de slăbiciune”, spune Kenneth Roth, fost director pentru aproape trei decenii al organizației Human Rights Watch.
„El a vrut să viziteze o țară membră a Curții Penale Internaționale fără să fie arestat, dar a reușit să călătorească doar într-o țară cu o populație mică de 3,4 milioane de locuitori, care trăiește în umbra Rusiei”, a scris Roth pe rețeaua X.
Procesul francezului Laurent Vinatier, angajat al unui ONG elvețian, arestat în Rusia la începutul lunii iunie și acuzat de colectarea de informații militare, a început marți la Moscova.
Laurent Vinatier a apărut zâmbitor în fața instanței, purtând o cămașă albastră și blugi de culoare închisă, potrivit unui jurnalist AFP prezent la fața locului. El riscă până la cinci ani de închisoare. (France Presse)
Un băiat în vârstă de opt ani s-a numărat printre cele două persoane ucise în atacurile rusești de peste noapte asupra regiunii Zaporojie, iar o a treia persoană a murit după lovituri cu rachete asupra orașului Dnipro din centrul țării, au declarat oficialii ucraineni.
Rusia a atacat, de asemenea, infrastructura feroviară din două regiuni și o instalație energetică din regiunea nordică Cernihiv, potrivit autorităților ucrainene.
Ministerul de Interne a transmis că în atacul nocturn asupra unui complex hotelier din Zaporojie au murit o femeie și fiul acesteia, iar soțul și fiica adolescentă sunt la terapie intensivă. (The Guardian)
Fizicianul rus Alexander Shiplyuk a fost condamnat marți la 15 ani de închisoare într-o colonie penală, acesta fiind doar cel mai nou caz dintr-un șir împotriva experților care lucrează la știința care stă la baza dezvoltării rachetelor hipersonice rusești.
Agenția de presă Interfax a scris că acesta a fost condamnat pentru trădare.
Shiplyuk, fost șef de laborator la Institutul de mecanică teoretică și aplicată din Novosibirsk, a fost arestat în august 2022.
În aprilie anul acesta, a mai fost condamnat pentru trădare și unul dintre cei mai reputați cercetători ruși în domeniul tehnologiilor hipersonice.
VIDEO Predică într-o biserică din Moscova care amintește de ISIS. Rușii sunt îndemnați să moară pe front „ca să ajungă în ceruri”.
Un preot cunoscut din regiunea Moscova a publicat pe propriul canal de Youtube un video în care ține o predică în fața enoriașilor. El îi îndeamnă pe ruși să meargă la război cu un discurs care poate fi comparat cu cel al teroriștilor ISIS, care erau trimiși la moarte cu promisiunea unei vieți mai bune în ceruri.
Ministerul apărării de la Moscova a anunțat că a desfășurat sisteme de apărare aeriană suplimentară în regiunea rusă Belgorod, aflată la granița cu Ucraina.
Anunțul vine în condițiile în care orașul Belgorod și districtele adiacente au fost suferit în trecut bombardamente și alte tipuri de atacuri dn partea forțelor ucrainene.
Comerțul Rusiei cu India este în plină expansiune, iar plățile bilaterale se desfășoară fără problemele care au afectat comerțul cu alte țări, a declarat pentru Reuters Anatoly Popov, director general adjunct al celei mai mari bănci rusești, Sberbank.
Sberbank intermediază plățile pentru aproape 70% din totalul exporturilor rusești către India. Schimburile comerciale ale Rusiei cu India aproape s-au dublat până la 65 de miliarde de dolari în 2023, țara din Asia de Sud devenind un importator major de petrol rusesc după impunerea sancțiunilor occidentale asupra Moscovei.
„În 2022, a existat o creștere semnificativă a interesului întreprinderilor rusești pentru piața indiană, deoarece această piață servește drept alternativă”, a declarat Popov într-un interviu acordat înaintea Forumului Economic de Est, o conferință economică care vizează partenerii asiatici ai Rusiei.
„Astăzi, deschidem conturi în rupii și pentru clienții ruși. Nu excludem posibilitatea ca, pe lângă faptul că este un mijloc de plată, rupia să devină și un mijloc de economisire”, a adăugat el.
Se estimează că furnizarea de rachete balistice către Rusia este „iminentă”, notează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), după ce un oficial european a declarat pentru Bloomberg luni că Teheranul ar putea începe livrările „în câteva zile”.
Surse europene din serviciile de informații au spus în august pentru Reuters că Teheranul și Moscova au semnat un contract în decembrie 2023 pentru ca Iranul să livreze Rusiei rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Ababil și Fateh-360.
Sursele Reuters au adăugat că zeci de militari ruși se află în prezent în Iran și se antrenează pentru a opera rachetele Fateh-360.
Achiziționarea de către Rusia a rachetelor balistice Ababil sau Fateh-360 ar permite probabil forțelor ruse să lovească ținte ucrainene aflate la distanțe mai mici, păstrând în același timp rachetele de producție internă ale Rusiei, precum Iskander, pentru ținte ucrainene din adâncime, notează ISW.
Consiliul Românilor din Ucraina acuză că autoritățile locale au „furat” Capela Mitropolitană din Cernăuți: „După ce au lovit în limba română, acum ne iau și bisericile”.
Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina (CNRU) a cerut României să se implice în demersurile de redobândire a primei biserici din Cernăuţi în care s-a slujit în limba română, după ce aceasta a fost preluată „abuziv” de administraţia locală
Vladimir Putin s-a întâlnit marți cu omologul său mongol Ukhnaa Khurelsukh în cadrul unei ceremonii de primire fastuoase în piața centrală din Ulan Bator, potrivit imaginilor furnizate de presa oficială rusă.
Putin se află în Mongolia vecină într-o vizită oficială, prima sa călătorie într-o țară membră a Curții Penale Internaționale (CPI) de când a fost emis mandatul de arestare pe numele său.
🇲🇳 🇷🇺 Cerimònia oficial de benvinguda del president rus Vladimir Putin pel president de Mongòlia Ukhnagiin Khurelsukh
— JosepBastardas ☭ (@josepbastardas) September 3, 2024
Les banderes de l'estat de la Federació Russa i de Mongòlia estan hissades. Sonen els himnes dels dos països. ✊ pic.twitter.com/ybY9rAfgGH
Forțele aeriene ucrainene au spus că forțele ruse au atacat azi-noapte cu trei rachete balistice Iskander-M/KN-23 din Crimeea, cu o rachetă ghidată X-59/69 din regiunea Kursk și 35 de drone Shahed-131/136 lansate din Kursk și Capul Chauda (Crimeea).
„Ca urmare a luptei antiaeriene, 27 de drone de atac Shahed-131/136 au fost doborâte, șase s-au pierdut la nivel local și nu au fost primite informații privind pagubele sau victimele. Alte două drone inamice au zburat în direcția regiunii ruse Belgorod și a regiunii ocupate Donețk”, potrivit unei postări pe Telegram.
Apărarea aeriană a fost operațională în regiunile Kiev, Odesa, Harkov, Nikolaev, Herson, Poltava, Cernihiv și Sumî, se mai spune în mesaj
Estimarea ucraineană a pierderilor rusești de luni: 1360 soldați, 10 tancuri, 35 alte blindate de luptă, 18 tunuri, 47 diferite vehicule și 9 echipamente speciale.
Ce riscă Mongolia, țară membră a Curţii Penale Internaţionale, prin refuzul de a-l aresta pe Putin.
Militanții pentru drepturile omului spun că Mongolia devine „complice” dacă nu îl arestează pe Vladimir Putin, care este urmărit internațional pentru crime de război.
Zelenski a spus că se va întâlni la Kiev cu directorul agenției nucleare internaționale, după ce acesta va vizita centrala nucleară Zaporojie.
Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Controlul Energiei Atomice (AIEA), a anunțat luni noapte, într-o postare pe X, că este în drum spre centrală pentru „a ne continua asistența & a ajuta la prevenirea unui accident nuclear”.
Centrala din sud-estul Ucrainei – cea mai mare centrală nucleară din Europa, acum „închisă la rece” – a căzut în mâinile trupelor ruse în primele zile ale invaziei la scară largă a Moscovei în 2022.
Zelenski a mai declarat că, în acest moment al războiului, nu este posibil ca Ucraina să preia din nou controlul asupra centralei: „Este mai sigur pentru Ucraina să controleze centrala Zaporojie, dar la acest moment, din punctul de vedere al câmpului de luptă, nu văd astfel de posibilități, iar cele care probabil există, sunt periculoase”. (Reuters)
Zelenski a declarat că Ucraina întâmpină dificultăți în confruntarea cu „brigăzile rusești cele mai apte de luptă” de pe frontul de est.
Vorbind cu jurnaliștii în orașul Zaporojie, alături de premierul olandez Dick Schoof, el a spus că a discutat despre situație timp de două zile cu comandantul șef Oleksandr Sîrski.
„În sectorul Pokrovsk, indiferent cât de dificil este, nu a existat niciun avans (rusesc) în ultimele două zile”, a spus președintele ucrainean.
Blogul militar DeepState a raportat, de asemenea, o situație stabilizată în satele din apropiere de Pokrovsk. Yuri Podolyaka, un blogger militar pro-rus de origine ucraineană, a afirmat că Selydove, la 20 km sud de Pokrovsk, și Ukrainsk, la 14 km sud de Selydove, sunt cuprinse de lupte intense. El a spus că ambele părți își aruncă forțele în bătăliile pentru aceste localități. (Reuters)
Sinteza celor mai recente evenimente:
- Rușii au înregistrat în august cel mai mare avans din ultimii doi ani. Forţele ruse au avansat în august 477 kmp în Ucraina, ceea ce reprezintă avansul lor lunar cel mai important de după octombrie 2022, potrivit datelor unei analize ISW.
- Posibilul loc de lansare a rachetelor rusești cu propulsie nucleară Burevestnik, identificat / Se află la 475 km de Moscova.
- Ucraina, „mai optimistă” în privinţa perspectivelor de a i se permite atacuri cu rază lungă pe teritoriul rus / Zelenski cere aliaţilor și mai multe arme de acest tip.
- Vladimir Putin a sosit în Mongolia. Este prima sa deplasare într-un stat membru al Curţii Penale Internaţionale.
- Continuă „epurarea” în armata rusă: Încă un general a fost arestat sub acuzaţia de corupţie. Este vorba de generalul-maior Valeri Muminjanov, comandant adjunct al districtului militar Leningrad.
- O nouă înregistrare video apărută online arată cum operatorii de drone ai Ucrainei și-au folosit tehnica militară pentru a lansa în premieră termit incendiar asupra unei poziții a armatei ruse.
- Polonia anunță că are „datoria” de a doborî rachetele rusești deasupra Ucrainei, în ciuda opoziției NATO. „Sunteți bineveniți”, a transmis Kievul.
- Vladimir Putin: Cei mai mici membri ai familiei mele vorbesc fluent mandarina / Ce altă limbă străină mai este „minunată”, potrivit președintelui rus.
- Armata rusă susține că a distrus 3 sisteme HIMARS într-o singură lovitură. Informații neobișnuit de detaliate / Câte lansatoare americane a pierdut în total Ucraina.
- Proiectul de lege prin care România va dona un sistem de rachete Patriot către Ucraina a fost aprobat luni de Guvern și va fi trimis pentru dezbatere în regim de urgență la Parlament.
–––
Evenimentele de luni, ziua 922 a războiului din Ucraina, au fost LIVE aici pe HotNews.ro
INTERVIURILE HotNews.ro