LIVE Război în Ucraina, ziua 939: Amenințări nucleare de la Moscova după o decizie UE / Putin anunță că Rusia va produce de 10 ori mai multe drone / Zelenski susține că rușii au redistribuit 40.000 de soldați în Kursk
Forțele ruse au lovit joi un centru geriatric din orașul ucrainean Sumî și au vizat sectorul energetic al acestuia într-un nou val de atacuri aeriene, ucigând cel puțin un civil, au declarat oficiali ucraineni. Președintele Volodimir Zelenski a declarat joi că forțele ucrainene au redus potențialul trupelor ruse de a lansa atacuri pe frontul de est al războiului. Un aliat apropiat al președintelui Vladimir Putin a avertizat din nou joi Occidentul că va avea loc un război nuclear dacă va da undă verde Ucrainei să folosească arme occidentale cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte în adâncul Rusiei.
Sinteza zilei:
- „Un dezastru militar pentru Kremlin”. Pierderile masive în rândul armatei ruse arată amploarea eșecului din Ucraina, susține un diplomat britanic.
- Rusia susține că a preluat controlul în încă două sate în regiunea Kursk
- Suma de 160 de milioane de euro din veniturile din activele rusești înghețate va fi alocată pentru a răspunde nevoilor umanitare urgente ale Ucrainei pentru această iarnă
- Rusia susține că a preluat controlul asupra satului Heorhiivka din regiunea Donețk din estul Ucrainei
- Președintele rus Vladimir Putin este pistonat de conducerea Ministerului Apărării să anunțe un nou val de mobilizare
- Parlamentul European cere ridicarea restricțiilor care împiedică Ucraina să lovească „ținte legitime” în Rusia
- Germania a livrat Ucrainei 22 de tancuri Leopard 1, tunuri antiaeriene Gepard și alte echipamente militare
- Vladimir Putin a declarat joi că Rusia își va mări producția de drone de aproximativ zece ori
- Ucraina va permite tranzitul gazelor din Azerbaidjan, după expirarea acordului cu Gazprom
- Fostul şef al Statului Major al armatei Republicii Moldova, generalul Igor Gorgan, a fost pus sub învinuire pentru presupuse fapte de spionaj în favoarea Rusiei
- Furie la Moscova, după ce a fost trădată de un aliat apropiat. „Livrări discrete” de obuze către Ucraina
- Zelenski va fi primit de Biden şi Harris pe 26 septembrie la Casa Albă
Evenimentele de joi, ziua 939 a războiului din Ucraina, LIVE:
Parlamentul Letoniei a adoptat joi măsuri legislative prin care limba rusă va fi limitată pe piaţa muncii şi interzisă pe ecranele ATM-urilor bancare, în această fostă republică sovietică, scrie agenția spaniolă de presă EFE.
Zelenski: Rusia a redistribuit 40.000 de soldați în regiunea Kursk, în timp ce incursiunea Kievului continuă
Moscova a mutat aproximativ 40.000 de soldați ruși în regiunea de graniță Kursk, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său video de joi seară adresat națiunii, potrivit The Kyiv Independent.
Armata ucraineană a lansat o incursiune transfrontalieră în regiunea rusă Kursk la începutul lunii august, susținând că a cucerit aproximativ 100 de așezări și peste 1.300 de kilometri pătrați (500 de mile pătrate).
Cea mai recentă cifră a lui Zelenski privind soldații ruși redistribuiți în regiunea Kursk este mai mică decât cea anunțată la începutul lunii septembrie, când el a estimat numărul acestora la 60.000.
„De asemenea, am realimentat fondul nostru de schimb”, a mai declarat Zelenski, referindu-se la soldații ruși luați prizonieri.
„Toate acestea sunt importante și afectează situația generală în război”, a adăugat liderul ucrainean.
Zelenski a mai precizat că soldații ucraineni au reușit să reducă „potențialul de asalt” al trupelor ruse în regiunea Donețk, dar a descris situația ca fiind „extrem de dificilă”. Lupte crâncene sunt în desfășurare în sectoarele de front de la Pokrovsk și Kurakhove.
Săptămâna trecută, Rusia a lansat un contraatac în regiunea Kursk, care a fost oprit joi, 18 septembrie, potrivit armatei ucrainene.
Unul dintre obiectivele incursiunii Ucrainei în regiunea Kursk a fost să forțeze Rusia să își redistribuie forțele de pe frontul din Ucraina, în principal din sectorul de la Pokrovsk.
Pe lângă faptul că a forțat Moscova să retragă trupe de la frontieră, Ucraina mai susține că a luat peste 600 de prizonieri ruși și că armata rusă a pierdut 6.000 de soldați în această regiune de la începutul lunii septembrie.
Zelenski, primit de Biden şi Harris pe 26 septembrie la Casa Albă
Preşedintele american Joe Biden îl va primi pe 26 septembrie, la Casa Albă, pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, care va fi primit separat de vicepreşedinta Kamala Harris, potrivit unui comunicat difuzat joi de guvernul american, informează AFP.
Pe agenda discuţiilor se vor afla războiul dintre Moscova şi Kiev precum şi sprijinul Washingtonului pentru Ucraina.
La rândul său, Zelenski urmează să prezinte liderilor americani „planul său de victorie”, potrivit declaraţiilor sale de miercuri.
Preşedintele ucrainean s-ar putea întâlni şi cu Donald Trump în cadrul acestei vizite. Este „probabil” să mă întâlnesc cu el, a afirmat miercuri fostul preşedinte american şi candidat republican la preşedinţie, fără a da mai multe detalii, potrivit Agerpres.
Volodimir Zelenski urmează să se adreseze Adunării Generale a Naţiunilor Unite pe 25 septembrie, la New York.
Obuze de artilerie vândute de producătorii de armament indieni au fost redirecționate de clienții lor europeni către Ucraina, iar New Delhi nu a intervenit pentru a opri comerțul cu ele, în ciuda protestelor Moscovei, potrivit a unsprezece oficiali guvernamentali și din industria de apărare indiană și europeană, precum și unei analize Reuters a datelor vamale disponibile.
Fostul şef al Statului Major al armatei Republicii Moldova, generalul Igor Gorgan, a fost pus sub învinuire pentru presupuse fapte de spionaj în favoarea Rusiei, informează joi agenţia spaniolă de presă EFE şi presa de peste Prut.
Consiliul Europei, îngrijorat de ingerința Rusiei în viitoarele alegeri din Republica Moldova
Consiliul Europei s-a declarat joi îngrijorat de un amestec al Rusiei în alegerile prezidenţiale din 20 octombrie din Republica Moldova şi referendumul din aceeaşi zi referitor la aderarea ţării la Uniunea Europeană, scrie AFP.
„Dezinformarea, finanţarea ilegală şi presupusa cumpărare de voturi, susţinute de Kremlin, aduc ameninţări grave pentru suveranitatea, securitatea şi integritatea alegerilor din Moldova”, a transmis Consiliul Europei, într-un comunicat.
O delegaţie a acestei organizaţii ce reuneşte 46 de ţări s-a deplasat la Chişinău marţi şi miercuri.
„Viitoarele alegeri şi referendumul din 20 octombrie ar putea constitui un punct de cotitură pe calea consolidării democraţiei şi a instituţiilor”, au estimat reprezentanţii organismului însărcinat cu apărarea democraţiei şi drepturilor omului pe continentul european, potrivit Agerpres.
Republica Moldova, ce are o populaţie de 2,6 milioane de locuitori, este din iunie 2022 candidată oficială la aderarea la UE. Însă aceste reuşite „sunt ameninţate de presiuni geopolitice crescânde”, potrivit delegaţiei Consiliului Europei.
În luna iunie, SUA, Regatul Unit şi Canada au avertizat cu privire la un „complot” rus vizând influenţarea alegerilor prezidenţiale şi „suscitarea de manifestaţii” dacă nu va câştiga un candidat prorus.
Ucraina va permite tranzitul gazelor din Azerbaidjan, după expirarea acordului cu Gazprom
Ucraina a acceptat ca gazele naturale din Azerbaidjan să treacă pe teritoriul său în drum spre Europa, ca o măsură temporară, având în vedere că la finalul acestui an expiră acordul privind tranzitul gazelor naturale ruseşti prin Ucraina, a anunţat joi publicaţia Ukrainska Pravda, preluată de Reuters.
Ca urmare a invaziei din Ucraina, Rusia a oprit cea mai mare a livrărilor de gaze prin conducte spre Europa, însă mai există unele cantităţi de gaze ruseşti care continuă să treacă prin Ucraina. Aceste livrări acoperă cea mai mare parte a cererii de gaze în ţări, precum Austria, Ungaria şi Slovacia.
Livrările de gaze ruseşti spre Europa ar putea fi reduse şi mai mult după ce acordul referitor la tranzitul gazelor ruseşti prin Ucraina va expira la finele acestui an. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că nu va permite Rusiei să profite de pe urma trimiterii de gaze prin conductele Ucrainei, notează Agerpres.
Un oficial azer a spus că UE şi Kievul au cerut autorităţilor de la Baku să faciliteze discuţiile cu Rusia, una din opţiuni fiind acea ca Azerbaidjanul să cumpere gaze ruseşti pentru consumul propriu, în ideea de a elibera o parte din producţia sa de gaze care să fie exportată spre UE
„Înţelegem că UE are nevoie de tip pentru a abandona complet gazele ruseşti. Şi am făcut acest pas pentru a face tranziţia mai uşoară pentru UE”, ar fi declarat o sursă din guvernul de la Kiev pentru Ukrainska Pravda. Publicaţia menţionată adaugă că Ucraina este pregătită să sprijine acest aranjament, chiar dacă anumite cantităţi de gaze ruseşti ar putea fi amestecate cu gazele din Azerbaidjan.
Săptămâna trecută, preşedintele azer Ilham Aliyev s-a declarat optimist că vor fi înregistrate progrese în discuţiile vizând continuarea livrărilor de gaze spre mai multe ţări europene via Ucraina.
Azerbaidjanul, care a început să vândă gaze Europei în 2020, furnizează în prezent gaze naturale în opt state din Europa şi are un acord cu regiunea să îşi dubleze exporturile până în 2027.
Statele Unite au impus joi noi sancțiuni care amendează colaborarea Coreei de Nord cu Rusia pentru a sprijini războiul Moscovei în Ucraina și programele de arme ale Phenianului, a declarat Departamentul de Trezorerie, relatează Reuters.
Un înalt legiuitor rus a declarat joi că atacurile ucrainene asupra Rusiei cu rachete occidentale ar duce la un război global cu utilizarea armelor nucleare și că răspunsul Moscovei va fi dur și va implica utilizarea unor arme mai puternice, informează Reuters.
Președintele Vladimir Putin a declarat joi că Rusia își va mări producția de drone de aproximativ zece ori, la aproape 1,4 milioane de unități în acest an, pentru a se asigura că forțele armate ruse obțin victoria în Ucraina, informează Reuters.
Germania a livrat Ucrainei 22 de tancuri Leopard 1, tunuri antiaeriene Gepard și alte echipamente militare
Berlinul a livrat 22 de tancuri Leopard 1 A5, 61.000 de obuze de artilerie de 155 mm, trei tunuri antiaeriene autopropulsate Gepard, cu piese de schimb și alte echipamente, în cadrul celei mai recente livrări de ajutor militar către Ucraina, a anunțat guvernul german joi, potrivit The Kyiv Independent.
Tranșa de sprijin militar a inclus, de asemenea, cinci vehicule de teren Bandvagn 206, două radare de supraveghere aeriană TRML-4D și un transportor pe șenile Warthog, precum și 112 vehicule din stocurile Bundeswehr (armata germană) și ale industriei militare.
Ucraina a mai primit 30 de drone Vector, 20 de drone de recunoaștere Heidrun RQ-35, 12 drone Songbird, șase drone Hornet XR și 20 de drone navale.
Berlinul a mai livrat trei tancuri Beaver pentru poduri, cu piese de schimb, un vehicul blindat Dachs pentru trupele de geniu, cu piese de schimb, și șase tancuri de deminare Wisent 1.
Cele 22 de tancuri Leopard 1 A5 cu piesele de schimb adiacente au fost livrate în cadrul unei inițiative comune cu Danemarca.
Inițial un partener ezitant, Berlinul a devenit al doilea mare donator militar al Ucrainei după SUA, deși cancelarul german Olaf Scholz este încă reticent în ceea ce privește furnizarea unor capacități-cheie, și anume rachetele cu rază lungă de acțiune Taurus.
Conform bugetului federal convenit, ajutorul militar al Germaniei pentru Ucraina va fi redus la jumătate anul viitor față de 2024. Berlinul a alocat Kievului aproximativ 8 miliarde de euro (8,7 miliarde de dolari) în 2024, în timp ce sprijinul pentru anul viitor este stabilit în prezent la 4 miliarde de euro (4,35 miliarde de dolari).
Ședința de joi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, convocată și condusă de președintele Klaus Iohannis, a analizat evoluţiile recente privind agresiunea Rusiei înpotriva Ucrainei, membrii CSAT considerând că ultimele escaladări constituie „noi încălcări flagrante ale dreptului internaţional”, potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială.
Germania vrea să aprobe un ajutor militar suplimentar de aproape 400 de milioane de euro pentru Ucraina
Germania urmează să aprobe un ajutor militar suplimentar de 397 milioane de euro destinat Ucrainei în anul curent, potrivit unei scrisori guvernamentale consultate joi de Reuters.
„Având în vedere deteriorarea continuă a situaţiei militare în Ucraina, există un risc serios ca Ucraina, fără un sprijin material semnificativ sporit, să fie învinsă în campania sa de apărare”, se arată în scrisoare.
Ministerul german de Finanţe, în urma unei cereri din partea Ministerului Apărării, solicită Comisiei pentru buget a Camerei inferioare a parlamentului să aprobe aceste cheltuieli suplimentare.
În scrisoare, ministerul insistă ca măsura să fie luată imediat pentru a o putea pune în aplicare în 2024 şi pentru a putea avea efect în perioada rămasă până la sfârşitul anului în curs, conform Agerpres.
În bugetul pentru 2024, Germania a prevăzut circa 8 miliarde de euro pentru ajutorul destinat Ucrainei.
Membrii Parlamentului European, reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, au adoptat joi o rezoluţie care solicită ţărilor Uniunii Europene să ridice restricţiile actuale care împiedică Ucraina să utilizeze sistemele de arme occidentale împotriva ţintelor militare legitime din Rusia, indică un comunicat al legislativului UE.
Președintele rus Vladimir Putin este pistonat de conducerea Ministerului Apărării să anunțe un nou val de mobilizare pentru a consolida armata și a compensa pierderile suferite pe front, în Ucraina, potrivit unei surse de la Moscova citate de Wall Street Journal, scrie EU Today și publicația rusă independentă The Moscow Times.
Forțele Moscovei au preluat controlul asupra satului Heorhiivka din regiunea Donețk din estul Ucrainei, a declarat joi Ministerul rus al Apărării,agenția potrivit presei de stat, informează Reuters.
Suma de 160 de milioane de euro din veniturile din activele rusești înghețate va fi alocată pentru a răspunde nevoilor umanitare urgente ale Ucrainei pentru această iarnă, a declarat joi președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează.
Ea a adăugat că o centrală electrică pe combustibil este demontată în Lituania și va fi reconstruită în Ucraina, unde 80% din centralele termice ale țării au fost distruse.
„Ne propunem să restabilim o capacitate de 3,5 Gigawați, ceea ce reprezintă 15% din nevoile Ucrainei”, a spus Von der Leyen.
Rusia a preluat controlul în încă două sate în regiunea Kursk, a anunţat șeful forțelor speciale cecenere Ahmat, general-maiorul Apti Alaudinov, în timp ce forţele Moscovei avansează împotriva efectivelor ucrainene care au trecut graniţa rusă luna trecută, relatează Reuters.
Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov, a declarat că șase persoane au fost rănite în atacul rusesc asupra orașului Kupiansk din est, la opt km de linia frontului, potrivit Reuters.
Infrastructura civilă, o școală, o grădiniță și 10 blocuri de au fost avariate în orașul Harkov, a mai precizat oficialul ucrainean.
Forțele aeriene ucrainene au declarat joi că au doborât toate cele 42 de drone și una dintre cele patru rachete folosite de Rusia în timpul unui atac lansat în noaptea de miercuri spre joi, informează Reuters.
O femeie în vârstă a fost ucisă și alte două femei au fost rănite de loviturile rusești în regiunea Zaporojie din Ucraina, a declarat joi guvernatorul Ivan Fedorov, conform Reuters.
Forțele ruse au bombardat regiunea de 161 de ori în ultimele 24 de ore, avariind instalații de infrastructură și clădiri rezidențiale, a declarat el pe Telegram.
„Un dezastru militar pentru Kremlin”. Pierderile masive în rândul armatei ruse arată amploarea eșecului din Ucraina, susține un diplomat britanic.
Sinteza celor mai recente evenimente:
- „Planul de victorie” al Ucrainei este „pe deplin pregătit”, a anunțat președintele Volodimir Zelenski, lăudând „rezultatul important obținut pe teritoriul Rusiei” de către armata ucraineană în noaptea de marți spre miercuri.
- Contraofensiva rusă din regiunea Kursk a fost oprită, iar o parte din teritoriul rus se află în continuare sub control ucrainean, a declarat un purtător de cuvânt al comandamentului regional ucrainean.
- Apărarea UE trebuie să fie pregătită pentru a face faţă Rusiei în 6-8 ani, consideră comisarul-desemnat pentru apărare, Andrius Kubilius.
- Miniştrii Apărării din formatul Bucureşti 9 (B9) au semnat, la Bucureşti, o Declaraţie comună în care au subliniat importanţa consolidării industriei de Apărare şi a existenţei unui sistem de apărare aeriană comun şi au reiterat sprijinul pentru Ucraina.
- „O poziție provocatoare și periculoasă”. Kremlinul, supărat că Stoltenberg nu e impresionat de amenințările nucleare ale lui Putin.
- Deși admite că sancțiunile nu sunt un „glonț magic”, UE are acum o nouă idee pentru a încetini mașinăria de război a Rusiei.
- NATO trebuie să aibă un răspuns „robust și coordonat” la incidentele în care rachete sau drone rusești trase asupra Ucrainei intră în spațiul aerian al alianței militare, a declarat miercuri ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr.
- Ministrul ucrainean de Externe a spus la București că este „recunoscător” pentru decizia „istorică” a ţării noastre de a dona Ucrainei un sistem Patriot. Andrii Sybiha a cerut României să doboare drone și rachete rusești, în prima sa vizită oficială în țara noastră.
- Atacul cu drone ucrainene din noaptea de marți spre miercuri a declanșat explozii uriașe și a forțat evacuarea parțială a locuitorilor din apropierea sitului unui mare arsenal rusesc din regiunea Tver.
- Drone rusești au atacat instalații energetice în orașul Sumî din nord-estul Ucrainei.
- Sistemele de apărare aeriană ale Rusiei au distrus 54 de drone pe care Ucraina le-a lansat peste noapte, vizând cinci regiuni din vestul țării, a anunțat ministerul rus al Apărării.
- Fondul Monetar Internaţional (FMI) a amânat pe termen nedefinit planificata misiune de consultare cu Rusia.
–––
Evenimentele de miercuri, ziua 939 a războiului din Ucraina, au fost LIVE aici pe HotNews.ro