„Miza cea mai importantă este să facem reforme, să ne respectăm angajamentele, să atragem banii”, a declarat premierul Ilie Bolojan, joi, într-o conferință de presă la Bruxelles, după seria de întâlniri pe care a avut-o în vizita de lucru din capitala Uniunii Europene.
Premierul a fost întrebat, printre altele, și despre situația de pe scena politică internă, unde liderul PSD a anunțat că social-democrații vor analiza posibilitatea de a rămâne la guvernare fără USR și cu un alt prim-ministru. „Partidele politice și liderii politici au dreptul să își facă consultările interne cum consideră de cuviință”, a răspuns Ilie Bolojan, spunând că să îi respecți pe cetățeni „înseamnă să respecți programul de guvernare, să respecți partenerii”.
HotNews a transmis LIVETEXT declarațiile premierului
Am ajuns aseară. Am avut o primă întâlnire cu europarlamentarii români, în așa fel încât să sincronizăm pozițiile în Parlamentul European cu cele ale României din punct de vedere al proiectelor care sunt pe agenda parlamentară, din punct de vedere al problemelor noastre interne.
În această dimineață, având o jumătate de oră liberă, am făcut o vizită neanunțată la Consulatul României de la Bruxelles. Pentru mine, ceea ce face România, prin serviciile consulare, pentru comunitățile noastre din străinătate este foarte important.
Am vrut să mă asigur că serviciile noastre se derulează în condiții bune și apreciez că cel puțin Consulatul de la Bruxelles funcționează într-un spațiu corespunzător. Trebuie să ne asigurăm ca toate consulatele noastre și toate ambasadele să funcționeze în spațiu unde românii și oaspeții să fie tratați corect, cu rapiditate, ca oamenii să se simtă respectați. Va rămâne o prioritate pentru Guvern îmbunătățirea serviciilor consulare. Vom insista pentru deschiderea noilor consulate din Germania sau Franța. Digitalizarea, care s-a finalizat la sfârșitul anului trecut, să devină operațională în toate consulatele și să scurtăm timpii de emitere a unor documente și timpii de programare.
Astăzi, am avut în marja inițiativei la care ați participat și dvs, inițiativa EastInvest, mai multe întâlniri, în care principalele subiecte au fost legate de accesarea fondurilor europene, de bugetul României, de traiectoria de reducere a deficitului, de aspectele care țin de viitorul buget al UE, pe componenta de coeziune, de competitivitate.
Inițiativa lansată astăzi are în vedere susținerea prin creditări suplimentare a companiilor private, ca să avem regiuni de graniță mai bine dezvoltate, mai multe locuri de muncă și mai multe oportunități în estul UE.
Pentru România, în afară de regiunea de nord-vest, sunt foarte importante cele două regiuni care ar urma să beneficieze de acest program nou al UE, cea de nord-est și cea de sud-est, unde datorită deficitului de infrastructură, datorită distanței mai mari față de granița de vest, avem o dezvoltare mai redusă decât în zonele urbane sau în vestul României, avem o depopulare mai mare. Acest program, alături de cele pe care le derulăm, vine să completeze pachetul de măsuri pentru dezvoltarea economică a acestor zone.
Ce a spus despre întâlnirile de la Bruxelles
Am avut trei întâlniri. Cu doamna vicepreședinte Mînzatu, în primul rând, am discutat despre portofoliile care țin de dânsa, i-am mulțumit pentru sprijin. Din fondul social, pe componenta de asistență medicală, sunt cofinanțate spitalele pe care România le are în investiții, cele care nu sunt în PNRR. În zilele următoare se vor finaliza toate documentațiile pentru a se putea asigura fluxul de plăți pentru ca aceste spitale să fie finalizate în cursul acestui an.
Întâlnirea cu Valdis Dombrovskis a fost calată pe buget și absorbția de fonduri europene. Am discutat despre provocările care țin de bugetul nostru, care este într-o fază avansată. O importantă provocare va fi partea de investiții. Anul acesta vom avea un vârf de investiții, în principal datorită fondurilor europene prin PNRR, care trebuie absorbite până la sfârșitul lunii august.
Va fi o presiune importantă să menținem atât o componentă de investiții mare, care să asigure finalizarea acestor proiecte, dar și continuarea lucrărilor din celelalte proiecte, dar în același timp, având un buget de investiții mare, care va fi probabil peste 7%, o reducere de deficit. Am confirmat încă o dată cu comisarul pentru economie că România va urmări anul acesta o țintă de deficit care să se apropie de 6% și că vom respecta angajamentele pentru a corecta traiectoria de deficit. Este direcția de urmat ca să reducem costul dobânzilor, să menținem absorbția de fonduri europene și să punem în practică măsurile de relansare.
Am avut o întâlnire cu Ursula von der Leyen, în care am discutat aceste aspecte generale, dar și aspecte punctuale care țin de PNRR, de programul SAFE și, în general, de aspectele care țin de bugetele viitoare, axate atât pe componenta de competitivitate, unde dorim să aducem contribuții importante, dar și pe cele două componente tradiționale, de coeziune și de fonduri pentru agricultură.
Câteva aspecte de detaliu. Pentru absorbția din PNRR, pentru a atrage cele 10 miliarde de euro, sunt câteva condiții de respectat. Trebuie îndeplinite jaloanele, avem reforme de făcut. Pe această zonă avem întârzieri din anii trecuți, pe care trebuie să le recuperăm în următoarele șase luni, în așa fel încât banii care urmează să fie eliberați să poată fi eliberați de Comisie. Condiția de eliberare este îndeplinirea acestor jaloane. Avem în curs o cerere de plată de 2,6 miliarde euro, o sumă destul de importantă, pentru a cărei închidere trebuie să clarificăm două jaloane, cel legat de pensiile magistrațiilor și cel de decarbonizare.
Bolojan, despre reforma pensiilor magistraților: „Comisia a apreciat eforturile mari”
Am prezentat situația reformei pensiilor magistraților. În zilele următoare urmează să fie promulgată legea care reglementează reforma pensiilor magistraților și, deci, va fi publicată în Monitor, moment în care vom comunica Comisiei îndeplinirea 100% a acestui jalon.
Guvernul a promovat proiectul de act normativ până la termenul din noiembrie, însă datorită conestării și amânărilor de la CCR am fost în situația în care nu a putut fi promulgat până la termenul respectiv. Ca atare, Comisia a apreciat eforturile mari pe care le-am făcut pentru a corecta această nedreptate și am încredere că după ce vom comunica toate documentele care țin de acest jalon vom primi un răspuns până la jumătatea lunii martie care sper să fie favorabil.
Dacă ai îndeplinit jalonul parțial, poți să ai o corecție parțială. Speranța mea este că vom recupera cea mai mare parte a acestor bani, o sumă importantă din care putem să finalizăm un spital sau să facem proiecte importante pentru comunitățile din țara noastră.
Jalonul de decarbonizare. Ar fi trebuit să facem schimbări importante în zona de producție de energie în anii trecuți, ar fi trebuit să ne reducem capacitatea de producție energofagă, care poluează și datorită certificatelor de carbon este astăzi ineficientă. Practic, crește prețul energiei datorită modului marginal în care se formează acest preț. Înlocuirea acestor centrale pe cărbune cu alte centrale, pe gaz, de exemplu, sau alte surse. Din păcate, datorită faptului că nu s-a reușit acest lucru, suntem în situația în care la termenele asumate nu am redus această capacitate de producție pe cărbune, dar în termeni reali nici nu putem de pe o zi pe alta să facem acest lucru.
Am discutat despre programul SAFE, despre modul în care se derulează. România beneficiază de o componentă importantă pe acest program, echipele ministerelor beneficiare sunt în negocieri cu parteneri privați, cu alte state, pentru ca până la sfârșitul lunii mai, când va trebui să avem un tablou exact al achizițiilor, să putem să închidem lucrurile.
Bolojan, întrebat despre declarațiile lui Grindeanu
Premierul a primit întrebări de la reporteri: Pe plan intern, liderul PSD a declarat că va extinde consultarea internă în partid pentru a decide dacă se va merge mai departe cu o coaliție în aceeași formă și cu dvs premier.
De azi dimineață n-am avut telefonul la mine, nu am apucat să verific declarațiile. Nu pot să fac comentarii legate de aceste aspecte. Partidele politice și liderii politici au dreptul să își facă consultările interne cum consideră de cuviință, au dreptul la declarații. Obligația mea ca premier este să fac ceea ce trebuie pentru România și asta am încercat și în aceste zile. Respectându-i pe cetățeni înseamnă să respecți programul de guvernare, să respecți partenerii și să urmărești ca programul care a fost anunțat să fie pus în practică. Ceea ce am făcut în aceste luni nu a fost decât să respect programul de guvernare.
Ministrul fondurilor europene spunea că ar fi un miracol să mai salvăm jalonul privind pensiile magistraților. Mai poate fi salvat? O a doua întrebare, despre EastInvest, România s-a gandit ce proiecte ar fi oportune și ce sume am putea obține?
În ceea ce privește fondurile care țin de jalon, din discuția cu Comisia Europeană, sunt optimist, dar aici sunt niște aspecte care depinde cum le analizezi, dar eu cred că acest efort mare care a fost făcut pentru a pune în practică angajamentul nostru, ca țară, pentru a corecta o nedreptate, orice s-ar spune, mare, este de natură a ne face să sperăm că și Comisia va căuta să adopte cea mai bună soluție pe care o poate pune în practică pentru România. Am încredere că Comisia va adopta cea mai bună soluție posibilă. Am avut o relație bună cu Comisia.
În ceea ce privește programul EastInvest, va fi într-o primă etapă o linie de creditare de aproximativ 20 de miliarde pentru aceste regiuni. Noi, în afară de această linie de creditare care va veni asigurată de băncile europene, asta înseamnă și dobânzile reduse, putem să venim cu mix de fonduri. Voi susține ca o parte din fondurile care se alocă pentru mediul privat să fie evaluate de bănci.
Cred că atunci când o bancă îți face o evaluare ți-o va face mult mai calificat și poate și mai obiectiv decât o echipă de funcționari, care nu au nici expertiza în piață și nici datele de fezabilitate. Putem mobiliza fonduri europene, putem mobiliza credite care vin prin entitățile bancare și putem mobiliza fonduri naționale sau finanțările pe care trebuie să le asigure aceste companii. Important este ca mediul de afaceri din aceste zone să poată accesa un credit în condiții avantajoase în așa fel încât să dezvolte afaceri, locuri de muncă.
Programul a fost creat inițial pentru Polonia și statele baltice. O parte din filosofia EastInvest este „primul venit, primul servit”. Avem competitori puternici. Ce șanse are România?
România va depune proiecte fezabile. Avem companii private importante în aceste zone, avem antreprenori care au dovedit că și în condiții nefavorabile au reușit să își dezvolte și să își consolideze afaceri. Trebuie să mulțumesc domnului ministru Dragoș Pîslaru și reprezentanței noastre de la Bruxelles pentru modul în care au reprezentat România în această perioadă, asigurând că flancul de est înseamnă țările care au graniță cu Rusia, Ucraina și Belarus, de la Marea Baltică până la Marea Neagră.
A apărut în spațiul public informația că Trump a fost invitat la Summitul B9 din mai de la București. Ce informații aveți?
Acest format de întâlnire este gestionat de președinte. Cu cât participarea la aceste formate este mai importantă, cu atât și greutatea deciziilor este mai mare. Aceste aspecte țin de președinte și de MAE.
„Stabilitatea politică are un rol important pentru modul în care este percepută o țară”
În ce măsură stabilitatea coaliției este luată în calcul la Bruxelles?
În mod evident, ca să poți face absorbția de fonduri europene, ca să poți să faci reforma în administrație, ai nevoie de stabilitate politică și energiiile pe care le are fiecare om politic să fie consumate pe aceste proiecte. Stabilitatea politică are un rol important pentru a pune aceste proiecte în practică. Stabilitatea politică are un rol important pentru modul în care este percepută o țară, în principal de către investitori.
În poziția de premier am încercat să fiu un factor de stabilitate în această coaliție, care nu este ușor de gestionat, având în vedere că sunt patru partide și în fiecare moment există abordări în spațiul public mult diferite de discuțiile care au loc în interiorul coaliției.
Ați fost întrebat despre asta la Bruxelles când ați promis reforme?
În toate discuțiile cu reprezentanții Comisiei s-a apreciat faptul că Guvernul și-a respectat angajamentele legate de țintele de deficit și de jaloane. Eu cred că am făcut ceea ce a fost posibil în condițiile date pentru ca România să își recâștige o parte din încrederea pe care în acești ani, pentru că nu ne-am respectat anumite angajamente, pe care am fi putut să o pierdem.
De ce nu ați răspuns jurnaliștilor după ședința de guvern de zilele trecute, după care ați plecat la o petrecere?
Vă dau un răspuns. Dacă vă aduceți aminte, ședința de guvern s-a lungit destul de mult, pentru că a fost nevoie să se obțină toate avizele. În acest timp, fusese convocată la Prahova o ședință cu primarii PNL la care am confirmat că voi participa. Am avut o declarație de presă cred că în jurul orei 20:30 și am răspuns la cel puțin 10 întrebări, până la ora 22. Întrucât am spus că voi fi prezent acolo, la ora 22 și vreo 10 minute am plecat înspre Prahova. Cred că nu e niciun fel de problemă ca între ora 23 și 24 să îți respecți angajamentele. A doua zi am fost pe baricade. Participarea la diferite evenimente, chiar și o întâlnire privată, pentru că a doua zi era ziua președintelui de organizație, nu văd niciun fel de problemă pe tema asta.
Deci nu ați sărbătorit tăierile?
Asta doar niște oameni rău-intenționați pot să aprecieze. Am făcut ceea ce ne-am angajat. Această coaliție s-a angajat că va face reforma în administrație, va reduce cheltuielile de personal, va elimina risipa. În afară de asta, există activități pe care trebuie să le derulezi uneori, inclusiv să încerci să îți respecți colegii, ceea ce fac întotdeauna.
„Am niște principii, sunt un conservator liberal”
Sunteți un premier „userist și populist”?
Am încercat să fiu un premier responsabil. Ordinea de priorități va fi întotdeauna comunitatea, în cazul acesta țara noastră, și apoi aspectele care țin de partide. Cu siguranță, cei care mă știu știu că fiind președintele PNL și fiind de 30 de ani membru PNL, în timp ce alții rătăceau prin zona politică, înseamnă că am niște principii, sunt un conservator liberal.
De ce colegii de la PSD spun aceste lucruri?
Eu nu pot să interzic oamenilor politici să facă declarații. Este dreptul lor. Obligația mea este să fac ceea ce trebuie pentru România cât timp sunt pe această funcție.
Referitor la discuțiile de astăzi. Dacă nu vor fi îndeplinite complet unele jaloane din PNRR, putem primi o parte din bani?
Cu siguranță, vom fi situația în care din anumite motive, unele obiective, unele care țin de incapacitatea administrativă, poate, nu vom putea îndeplini toate jaloanele. Ar fi de evitat să avem multe situații de genul acesta, pentru că asta înseamnă sume parțiale, iar bugetul de stat va trebui să pună bani pentru finalizarea investițiilor. Miza cea mai importantă este să facem reforme, să ne respectăm angajamentele, să atragem banii.
Ați afirmat recent că la finalul vizitei veți anunța numele noului ministru al Educației. Care este?
Nu am afirmat asta, am zis că noul ministru va fi numit după această vizită. În zilele următoare veți afla acest nume.
Premierul s-a întâlnit joi la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care „a apreciat reformele adoptate de Guvern și faptul că România se menține pe traiectoria asumată privind reducerea deficitului bugetar”, conform comunicatului transmis de Palatul Victoria după întrevedere.
„Prim-ministrul a prezentat stadiul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, cu accent asupra îndeplinirii jaloanelor referitoare la reforma pensiilor magistraților și la procesul de decarbonizare. Cei doi oficiali au convenit că la nivelul Comisiei Europene vor fi analizate solicitările României, în vederea adoptării deciziei finale privind cererile de plată 3 și 4, urmând să transmită un răspuns, în prima parte a lunii martie”, se mai arată în comunicat.
Potrivit Guvernului, premierul Bolojan a vorbit despre „progresele în implementarea programului SAFE”, iar Ursula von der Leyen „a apreciat pașii importanți făcuți de România” în acest sens.
„Totodată, președinta Comisiei Europene a apreciat eforturile României în promovarea proiectelor EastInvest, o inițiativă menită să faciliteze accesul la sprijin sub formă de împrumuturi pentru statele membre ale Uniunii Europene care se învecinează cu Rusia, cu Belarus și cu Ucraina”, a conchis Guvernul.
„România este pe drumul cel bun”
Premierul Bolojan s-a întâlnit la Bruxelles și cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare.
„M-a bucurat întâlnirea cu prim-ministrul Bolojan pentru a face un bilanț al situației fiscale a României și al implementării PNRR. România este pe drumul cel bun, dar rămâne important să mențină cursul unor politici fiscale solide”, a declarat Valdis Dombrovskis, joi, într-o postare pe platforma X, citat de Agerpres.
Discuție cu comisarul european Roxana Mînzatu
Tot joi, Ilie Bolojan a avut o întrevedere și cu Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene și comisar european pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, în care premierul „a subliniat că absorbția fondurilor din PNRR reprezintă o prioritate pentru Guvern”, se arată într-un comunicat.
„Principalele provocări vizează îndeplinirea jaloanelor asumate și accelerarea ritmului de implementare a proiectelor, obiectivul principal fiind deblocarea fondurilor europene alocate României. Au fost abordate și aspecte din domeniul politicilor sociale. În acest sens, au fost explorate oportunități pentru atragerea de fonduri din Fondul Social European Plus (FSE+)”, a mai transmis Guvernul.