Primul Festival al Filmului Albanez, la Cinemateca Eforie

În perioada 16 – 21 octombrie, Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română prezintă la Sala Eforie (Jean Georgescu), împreună cu Ambasada Albaniei la Bucureşti, primul Festival al Filmului Albanez organizat în România. Şase lungmetraje şi un mediumetraj, alese dintre cele mai importante şi valoroase producţii cinematografice albaneze din ultimii 25 de ani, vor oferi cinefililor bucureşteni şansa de a se familiariza cu o cinematografie naţională foarte puţin cunoscută în ţara noastră.

Pentru ca un public cât mai numeros să se poată bucura de aceste filme remarcabile, tariful unic al biletelor este de doar 5 lei (cu excepţia galei de deschidere, când intrarea este liberă).

Programul Festivalului Filmului Albanez de la Cinemateca Eforie:

Marţi, 16 octombrie, ora 19:00

VIU / GJALLË (Albania-Austria-Franţa, 2009) de Artan Minarolli

Gală de deschidere, cu intrare liberă, în prezenţa Excelenţei-Sale Sami Shiba, ambasadorul Republicii Albania la Bucureşti, şi a criticului şi istoricului de cinema Marian Ţuţui, redactor şef al Arhivei Naţionale de Filme. Proiecţia va fi urmată de un cocktail oferit de Ambasada Albaniei.

Miercuri, 17 octombrie, ora 17:30

EST-VEST-EST / LINDJE, PERËNDIM, LINDJE (Albania, 2009) de Gjergj Xhuvani

Joi, 18 octombrie, ora 19:30

ALBANEZUL / SHQIPTAR (Germania-Albania, 2010) de Johannes Naber

Vineri, 19 octombrie, ora 19:30

O POVESTE DIN TRECUT / PËRRALLE NGA E KALUARA (Albania, 1987) de Dhimiter Anagnosti

Sâmbătă, 20 octombrie, ora 19:30

KUKUMI (Kosovo, 2005) de Isa Qosja

Duminică, 21 octombrie, ora 19:30

ULTIMA ZI A LUI LORO SHESTANI / DITA E FUNDIT E LORO SHESTANIT (mediumetraj, Albania-România-Columbia-Bulgaria, 2011) de Sokol Keraj

LOZINCI / PARULLAT (Albania-Franţa, 2001) de Gjergj Xhuvani

Detalii suplimentare despre filme:

VIU / GJALLË

Albania-Austria-Franţa, 2009 / s.rom. / Dramă

R: Artan Minarolli

Cu: Nik Xhelilaj, Bruno Shllaku, Bessart Kallaku, Xhevdet Ferri

Într-o ţară unde tradiţia este în mod constant în război cu modernitatea, Koli era un student care se bucură din plin de tinereţea sa la Tirana. La moartea tatălui său, e nevoit să se întoarcă în satul natal şi să-şi asume responsabilitatea pentru o crimă a bunicului, ajungând în inima terifiant de feudală a Albaniei contemporane. VIU, selecţionat în festivaluri precum cele de la Karlovy Vary, Busan (Coreea de Sud), Montpellier sau Palm Springs, a obţinut premii pentru Cel mai bun film la MedFilm Festival (Roma) şi la Trenton Film Festival (New Jersey, SUA).

„Tot despre dure tradiţii ancestrale vorbeşte şi acest film, în care junele Koli, student fără griji în Tirana, este chemat în satul natal, la moartea tatălui său, iar acolo descoperă că viaţa îi este pusă în pericol, ca urmare a unei vechi vrajbe de sânge (gjakmarrja), întreruptă de către regimul comunist (dictatorul Enver Hodja a scos în afara legii practicarea codului nescris cunoscut drept kanun), dar şi de beteşugul părintelui (vendeta nu ia în calcul infirmii). Koli devine un fugar, în aşteptarea unei concilieri între cele două clanuri rivale, şi încearcă să se salveze fugind din ţară. Artan Minarolli izbuteşte să menţină tensiunea, chiar dacă deconspirarea din final este destul de previzibilă, şi să ne captiveze cu destinul de tragedie antică al protagonistului său, camuflat sub un titlu de o ironie amară.” (Mihai Fulger, „Observator cultural”, 2012)

EST-VEST-EST / LINDJE, PERËNDIM, LINDJE

Albania, 2009 / s.engl. / Comedie dramatică

R: Gjergj Xhuvani

Cu: Ndriçim Xhepa, Helidon Fino, Gentiano Hazizi

O echipă de ciclişti amatori din Albania se îndreaptă către Franţa, pentru a lua parte într-o competiţie, dar descoperă că acasă a izbucnit revoluţia. Film selecţionat la Festivalul de la Salonic.

ALBANEZUL / SHQIPTAR

Germania-Albania, 2010 / s.engl. / Dramă

R: Johannes Naber

Cu: Nik Xhelilaj, Julian Deda, Stipe Erceg

Chipeşul Arben vrea s-o ia de nevastă pe Etleva, dintr-un clan vecin, dar tatăl fetei a promis-o unui alt bărbat, care oferă preţul de mireasă: 10.000 de euro. Atunci când se descoperă că Etleva poartă copilul lui Arben, el este obligat să facă rost de zestre până se naşte copilul – şi până ce fraţii ei se răzbună pentru dezonoarea pe care Arben a adus-o familiei lor. El fuge la Berlin, unde, fără documente sau experienţă şi fără a cunoaşte limba, trebuie să înveţe să supravieţuiască. ALBANEZUL a obţinut Premiul Special al Juriului şi Premiul Sf. Gheorghe de argint (pentru interpretarea lui Nik Xhelilaj) la Festivalul de la Moscova, precum şi Premiul Max Ophüls.

O POVESTE DIN TRECUT / PËRRALLE NGA E KALUARA

Albania, 1987 / s.fr. / Comedie satirică, adaptare după piesa „Mirele de 14 ani” de Andon Zako Cajupi

R: Dhimiter Anagnosti

Cu: Elvira Diamanti, Xhevdet Ferri, Mimika Luca

Părinţii aranjează o căsătorie între Gjino (14 ani) şi Marigo (20 de ani). Gjino se supune fără nici o tragere de inimă, dar Marigo, care-l iubeşte pe altul, încearcă diferite metode pentru a se elibera din bizarul aranjament.

KUKUMI

Kosovo, 2005 / s.engl. / Dramă

R: Isa Qosja

Cu: Luan Jaha, Anisa Ismaili, Donat Qosja

KUKUMI, primul fim albanez din Kosovo de după 1989, selecţionat la festivalurile de la Sarajevo şi Salonic, este o dramă alegorică în care un azil de retardaţi sugerează haosul care a urmat luptelor din provincie. În primele zile de după intrarea trupelor NATO în teritoriu, angajaţii azilului îşi părăsesc posturile, iar pacienţii au acum posibilitatea să fie liberi şi să-şi îndeplinească aspiraţiile. Ei pleacă cu trenul în locurile unde au stat înainte de a fi internaţi, dar sunt nevoiţi să se întoarcă la azil, căci nu pot accepta noua realitate de după război.

ULTIMA ZI A LUI LORO SHESTANI / DITA E FUNDIT E LORO SHESTANIT (mediumetraj)

Albania-România-Columbia-Bulgaria, 2011 / s.engl. / Dramă

R: Sokol Keraj

Cu: Bislim Muçaj, Hysnije Muçaj, Alviamo Dodaj

Tranziţia l-a determinat pe Loro Shestani să renunţe: soţia i-a murit, fiica lui refugiată în Italia şi-a uitat rădăcinile, iar marea nu-i mai oferă peşte. Loro a trecut de mijlocul vieţii şi înţelege că viaţa sa nu mai are rost şi nu se poate adapta la noua lume. Porumbeii sunt singurii care îl însoţesc în solitudinea sa. Filmul a obţinut Premiul Publicului la Festivalul Dokufest de la Prizren (Kosovo). Sokol Keraj (născut în 1976 la Lac, Albania) a absolvit, în 1999, cursurile de regie ale UNATC (Bucureşti), iar în 2000 – un masterat în film şi publicitate la aceeaşi universitate.

LOZINCI / PARULLAT

Albania-Franţa, 2001 / s.engl. / Comedie dramatică, adaptare după romanul „Lozincile de piatră” de Ylljet Alicka (2000)

R: Gjergj Xhuvani

Cu: Artur Gorishti, Marko Bitraku, Luiza Xhuvani, Mirjana Dedi

Comedia LOZINCI evocă absurditatea îndoctrinării în Albania comunistă şi o face atât de bine, încât este poate cel mai bun film albanez al tututor timpurilor. În anii ’70, profesorul de biologie Andre este repartizat într-un sat de munte. Epilogul filmului conţine o ironie amară, care subliniază încă o dată – dacă mai era necesar – absurdul situaţiei, căci zelul secretarului de partid se dovedeşte total inutil. El aflase că un înalt oficial comunist va trece cu maşina pe lângă sat şi de aceea impusese construcţia unor noi lozinci. Oficialul comunist apare, într-adevăr, ba chiar opreşte automobilul, dar priveşte în partea opusă! Filmul a obţinut „Premiul Tinereţii” la Festivalul de la Cannes (secţiunea paralelă „Quinzaine des Réalisateurs”), Marele Premiu la Festivalul de la Cottbus şi trei premii la Festivalul de la Tokio (Grand Prix, Cea mai bună regie şi Cea mai bună actriţă – Luiza Xhuvani).

„Un film cu acţiunea plasată în plină dictatură comunistă şi bazată pe fapte reale este LOZINCI (Albania-Franţa, 2001) de Gjergj Xhuvani. La sfârşitul anilor ’70, un tânăr profesor de biologie este repartizat la şcoala generală a unui sătuc de munte. Aici descoperă că îndoctrinarea de la vârsta cea mai fragedă este considerată o sarcină publică mai importantă decât educarea copiilor. Existenţa comunităţii se învârte în jurul lozincilor, cu limba lor de lemn, pe care profesorii şi elevii le scriu cu pietre pe dealurile din împrejurimi. Eroul se îndrăgosteşte de profesoara de franceză, dar iubirea lor nu va ţine mult, pentru că ochiul vigilent al Partidului nu le dă nici o şansă. O comedie amară în buna tradiţie a neorealismului italian, primul film albanez inclus în selecţia Festivalului de la Cannes vorbeşte despre consecinţele tragice ale propagandei şi fanatismului.” (Mihai Fulger, „Caiete critice”, 2004)