În aproape toate statele membre ale Uniunii Europene numărul total de imigranţi din afara UE a fost mai mare mai mare, în 2024, decât numărul de imigranţi din alte state membre UE, singurele excepţii fiind Luxemburg şi România, arată datele publicate vineri de Eurostat, informează Agerpres.
Conform acestor date, în 2024, proporţia de imigranţi din alte state membre UE a fost de 85,5% în Luxemburg şi de 56% în România.
La polul opus, cele mai mari proporţii de imigranţi din ţări din afara UE au fost înregistrate în Cehia (87%), Italia (86,2%) şi Spania (84,5%).
Potrivit Eurostat, 4,2 milioane de persoane au imigrat în UE din ţări terţe în 2024. Această cifră nu include solicitanţii de azil şi/sau refugiaţii din Ucraina aflaţi sub protecţie temporară în unele ţări. În plus, 1,5 milioane de persoane au migrat între ţările UE.
În total, în 2024, în UE au existat aproximativ 9,2 imigranţi din ţări terţe la 1.000 de locuitori.
Ţinând cont de dimensiunea populaţiei rezidente, Malta a înregistrat cea mai mare rată de imigraţie din ţările UE şi din ţările terţe în 2024 (60 de imigranţi la 1.000 de locuitori), urmată de Cipru (42) şi Luxemburg (38). România se situează abia pe locul 10 cu aproximativ 15 imigranţi la 1.000 de locuitori.
La polul opus, Slovacia a înregistrat cea mai mică rată de imigrare, cu un imigrant la 1.000 de locuitori, urmată de Franţa (6), Italia, Letonia, Bulgaria şi Polonia (toate cu 8 imigranţi la 1.000 de locuitori).