Cartierul Justiției, finalizat în următorii 5-6 ani. Costurile vor depăși un miliard de euro

Ministrul Justiției Alina Gorghiu a estimat că proiectul „Cartierul de Justiție”, care va reuni principalele instituții din sistemul judiciar în aceeași zonă a Capitalei, ar putea fi finalizat în următorii 5-6 ani, cu costuri care se vor ridica la un miliard de euro. În zona limitrofă cartierului, va fi ridicată și o sală de concerte cu o acustică adecvată concertelor de muzică clasică, informează Agerpres.

„Au fost finalizate primele trei documentaţii necesare în acest proiect: expertiza tehnică a fundaţiei existente pe amplasament, (…) studiu geotehnic şi tema de proiectare. Pasul următor este finalizarea studiului de fezabilitate. La sfârşitul lunii mai, sperăm că va fi gata să intre în procedura de avizare, iar în luna iulie, sperăm, noi cei din minister, că vom avea hotărârea de Guvern pe circuit astfel încât să trecem la etapa următoare. Cea mai importantă este munca de uzură şi anume pregătirile pentru derularea exproprierii imobilelor proprietate privată (…) şi care au presupus semnarea celui de-al doilea acord cu Banca Mondială”, a afirmat Alina Gorghiu, miercuri, în cadrul conferinței „Urbanism şi justiţie – provocări practice şi legislative”, care a fost moderată de vicepreşedintele Senatului Robert Cazanciuc.

Cartierul va reuni 23 de instituții judiciare

Deși cartierul va avea costuri totale mari, de aproximativ un miliard de euro, însă investiția se va derula eșalonat în următorii 5-6 ani. Proiectul este unul mai vechi, fiind demarat în urmă cu 13 ani, și a fost inclus în programele de guvernare din anul 2016 încoace.

„Sunt aproximativ 6.000 de persoane angajate în cadrul celor 23 de instituţii judiciare care vor interacţiona zilnic cu peste 9.500 de justiţiabili într-o construcţie de 293.357 metri pătraţi. Cam aceasta este amploarea proiectului, cam aici vrem să ajungem şi, sigur, este un efort care înseamnă resursă financiară foarte mare. Un miliard de euro nu înseamnă deloc puţin. Pe mine, de câte ori o văd, mă sperie suma, dar e o sumă care va fi investită treptat, care presupune etape, energii adunate, dar finalul va fi cel pe care ni-l dorim. (…) În următorii cinci – şase ani, viitorii miniştri vor face aceste eforturi, cred eu, până la capăt (…) Le mulţumesc celor care au contribuit la acest proiect deloc uşor, însă putem spune că vedem luminiţa de la capătul tunelului”, a adăugat ministrul.

Gorghiu a precizat că proiectul nu este singurul de modernizare a infrastructurii sistemului judiciar, ea menționând că șapte instanțe din țară au fost inaugurate în ultimele 10 luni şi urmează, până la sfârşitul anului 2024, să mai fie finalizate încă patru. Ea a evidenţiat şi modernizările din sistemul penitenciar la standardul de patru metri pătraţi pentru fiecare persoană aflată în detenţie.

O sală de concerte de 2.000 de locuri

La rândul său, senatorul Robert Cazanciuc (PSD), fost ministru al Justiției în 2013-2015, a arătat că marea problemă care a generat întârzieri în proiectul „Cartierul Justiției” a fost regimul juridic al terenurilor pe care urmează să fie ridicate sediile instituțiilor care se vor muta în cartier. „Nu vă daţi seama ce nebunie juridică a fost cu acest proiect Cartierul Justiţiei – 11 hectare, dintre care două treimi deţinute de stat şi restul de Primăria Capitalei şi de proprietari privaţi. Un şvaiţer, pur şi simplu! A trebuit luat bucată cu bucată, fiecare teren, fiecare proprietar, că era în litigiu cu Primăria, că era în litigiu cu ministerul… Toate aceste lucruri s-au clarificat juridic. (…) Până în prezent, proiectul ‘Cartierul de Justiţie’ a avut nevoie de patru legi, patru Hotărâri de Guvern şi trei memorandumuri. Se pregătesc încă trei Hotărâri de Guvern”, a declarat Cazanciuc.

Fostul ministru a spus că acest proiect este menit nu doar să ofere sedii noi unor instituții, ci și să impună respect și încredere în rândul justițiabililor. „Sper să se creeze un spirit care să ducă la o reformă profundă în Justiţie”, a spus Robert Cazanciuc.

Pe amplasamentul de 11 hectare de lângă Biblioteca Națională va fi construită și o sală mare de concerte, în condițiile în care Sala Palatului nu oferă o acustică adecvată pentru concertele de muzică clasică.

„La Festivalul Enescu nu vin marile orchestre la Bucureşti pentru că nu au unde să cânte într-o sală cu o acustică corespunzătoare (…) Ne trebuie o sală de 2.000 de locuri şi acea sală va fi lângă acest complex al Justiţiei şi sunt convins că se va crea un spirit în care oamenii vor veni la Justiţie cu plăcere şi nu speriaţi de o singură clădire care să-i apese. Vrem să facem mai multe clădiri printre care oamenii să circule liber. Sunt mai bine de 10 ani de muncă la acest proiect în care foarte puţină lume a crezut la început”, a detaliat Robert Cazanciuc.