​Subiectele zilei: Prima zi de şcoală, două Românii paralele: de la maşini de lux la geamuri lipsă, ploaie în sala de clasă şi veceuri în curte; Gazul din Marea Neagră a ajuns să se negocieze în biroul lui Liviu Dragnea; Imaginea idilică a statului suedez liberal s-a năruit

​Prima zi de şcoală, două Românii paralele: de la maşini de lux la geamuri lipsă, ploaie în sala de clasă şi veceuri în curte. Ziua de 10 septembrie înseamnă două situaţii complet diferite în România. Dacă în unele şcoli din Capitală, prima zi de şcoală este dominată de imaginea părinţilor şi copiilor coborând din maşini de lux, în alte zone din ţară, imaginea este una dezolantă, cu şcoli cu săli de clase care au soba în colţ şi cu toalete în curte la care, pentru ca elevii să ajungă, trec pe lângă garduri unde latră câinii. Dacă în Capitală, mulţi copii aflaţi la început de drum plâng pentru că nu sunt obişnuiţi cu schimbarea, în satele din ţară, aceştia, mult mai puţini ca număr, stau cuminţi în bănci şi ascultă indicaţiile învăţătorilor, potrivit Adevărul.

DW: Imaginea idilică a statului suedez liberal s-a năruit. Pentru Suedia, scrutinul de duminică înseamnă despărțirea de o iluzie. Țara liberală model va trebui să se obișnuiască de acum cu noi alianțe și cu un nou ton politic mai dur, consideră Barbara Wesel. Mulți suedezi sunt îngrijorați de evoluțiile de pe scena politică internă. Statul scandinav model, care decenii la rând a fost considerat drept superputere din punct de vedere umanitar, ajunge și el la normalitatea europeană. Suedia lăsa impresia a fi mai presus de egoisme naționale, confruntări politice și xenofobie. Populiștii de dreapta demonstrează acum că acest mod de a simți și gândi se ascundea latent sub suprafața dornică de armonie a țării. Suedezii nu sunt neapărat oameni mai buni, și ei sunt chinuiți de nesiguranță și temeri existențiale difuze, pe care și le exprimă prin xenofobie, potrivit Deutsche Welle.

Le Monde: Suedia, o ţară europeană ca oricare alta. Trebuie să ne bucurăm de rezultatul alegerilor organizate duminică, 9 septembrie, în Suedia? La prima vedere, fără îndoială da. Cataclismul anunţat de unele sondje nu s-a produs: formaţiunea de extrema dreaptă, prost numiţii Democraţi din Suedia, sperau să devină al doilea, chiar primul partid al ţării şi ţinteau până la 25% din voturi după o virulentă campanie anti-imigraţie. Privit aşa, este un eşec. Democraţii din Suedia (Sverigedemokraterna, SD) termină alegerile pe locul al treilea, cu 17,6% din voturi. Partidul social-democrat, stâlpul sistemului politic suedez, rămâne primul partid, cu 28,4% din voturi. Aparenţele sunt salvate. E bine ştiut, aparenţele sunt adesea înşelătoare; acest scrutin suedez nu face excepţie. Dinamica ce se ascunde în spatele cifrelor e cea care acţionează într-o mare parte a democraţiilor occidentale: creşterea populismului şi a extremei drepte (SD creşte de la 12,9% la 17,6% în patru ani) şi slăbirea partidelor de guvernământ tradiţionale (social-democraţii, în scădere cu 3 puncte, fac cel mai prost scor din istoria lor, Moderaţii de centru dreapta pierd 3,5 puncte, cu 19,8%). Se anunţă săptămâni de negocieri laborioase, potrivit Le Monde, citat de Rador.

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a primit oficial statutul de universitate de 4 stele în cadrul evaluării QS Star derulate de la începutul anului 2018, ceea ce corespunde statutului de universitate internațională de excelență. UBB se prezintă astfel ca o universitate cu profil internațional, cu activităţi de cercetare, cu un mediu academic stimulativ care asigură oportunități excelente de studiu și de integrare a absolvenților pe piața muncii, contribuind prin inovare avansată la o societate bazată pe cunoaștere, care asigură o calitate crescută a vieții oamenilor, potrivit Actual de Cluj.

Tunul cu apă folosit de jandarmi la protestul din 10 august s-a stricat în timpul intervenției. Tunul cu apă de pe autospeciala jandarmeriei s-a defectat la scurt timp după ce a început să fie folosit, au declarat pentru G4Media.ro două surse care au participat la protestul din 10 august și care au avut comunicare directă cu autoritățile implicate în asigurarea ordinii publice. Din imaginile surprinse de Pro TV se vede cum autospeciala începe prin a stropi cu apă câțiva jandarmi, după care trage împrăștiat în mulțime preț de câteva secunde. Apoi, jetul de apă să se întrerupă brusc, iar din țeavă curge apă fără presiune, potrivit G4media.ro.

Gazul din Marea Neagră a ajuns să se negocieze în biroul lui Liviu Dragnea. Preşedintele PSD Liviu Dragnea a ajuns să facă pe cont propriu legi de care depinde securitatea energetică a României, după ce negocierile privind legea offshore de exploatare a gazelor din Marea Neagră s-au mutat din Parlament în propriul său birou. Legea care stabileşte regulile prin care companiile pot exploata gazele din Marea Neagră a devenit un instrument prin care Liviu Dragnea stabileşte de unul singur cum funcţionează lucrurile „pe plantaţie” şi care forţează petroliştii să negocieze personal cu preşedintele PSD o lege de importanţă strategică pentru România, potrivit Adevărul.

Şcoala ALTFEL. În loc să sune clopoșelul, la Colegiul Spiru Haret a sunat The Motans. Cu mic cu mare, de la clasa a V-a până la clasa a XII-a, elevii Colegiului Naţional „Spiru Haret” din Capitală au format, luni dimineaţă, tradiţionalul careu în curte, într-o ordine demnă de invidiat, aşteptând cuminţi primul zdrăngănit al clopoţelului. Când nimeni nu se aştepta, chiar la ora 9 fix, liniştea şi emoţiile unei dimineţi însorite de septembrie au fost brusc întrerupte zdăngănitul… chitărilor şi de pedala tobarului de la The Motans, care a lovit cu putere membrana tobei mari, făcând platoul din curtea şcolii să vibreze, potrivit Gândul.

Ucraina: Afacerea cu mame surogat, în vizorul anchetatorilor. La nivel mondial Ucraina ocupă printre primele locuri la numărul de mame surogat, a conchis, în luna iulie, Procuratura din Kiev. O afacere aparent în regulă, în spatele căreia se ascunde deseori o activitate ilegală extrem de gravă: traficul de copii. Procurorul general Iuri Luţenko a prezentat un caz înregistrat la clinica de medicină reproductivă „BioTexCom” unde, în 2011, un cuplu din Italia a semnat un contract cu o mamă surogat din Ucraina. După naştere, bebeluşul – un băieţel – a fost dus în Italia. În urma efectuării testului ADN – obligatoriu în tribunalele din Italia – celor doi nu le-a fost recunoscută calitatea de părinţi biologici, întrucât s-a constatat că bărbatul nu era tatăl natural al copilului. În cele din urmă băieţelul a fost adoptat de o familie, tot din Italia, potrivit Deutsche Welle.