Ucraina, garant si intermediar in criza transnistreana, este nelinistita de rezultatele alegerilor din Moldova

Noua repartizare a fortelor politice din Parlamentul Moldovei confirma fragilitatea situatiei din aceasta tara si creaza neliniste in Ucraina, care este nu numai unul dintre vecinii Moldovei, dar si garant si intermediar in negocierile de reglementare a crizei transnistrene, scrie Nezavisimaia gazeta (NG).

Mai ales dupa ce regimul de la Tiraspol a anuntat ca refuza orice dialog cu actuala coalitie de guvernare. Opozitia ar putea alege presedintele Parlamentului si sa formeze guvernul, lucru pentru care are nevoie de 52 de voturi, cu unul mai putin decat totalul detinut, comparativ cu cele 48 ale comunistilor.

In schimb, opozitia nu va putea alege un nou sef al statului, pentru care are nevoie de 61 de voturi. Va fi, prin urmare, nevoie de un compromis pentru prevenirea prelungirii crizei politice.

Daca noul presedinte nu va fi ales din doua incercari, parlamentul va fi dizolvat.

Merita amintit, scrie NG, ca planurile actualului sef al tarii, Vladimir Voronin, au fost, practic, desfiintate de pozitia liderului Partidului Democrat, Marian Lupu.

Initial, expertii partidului planificasera ca Partidul Democrat sa devina un fel de satelit politic al comunistilor, care sa permita formarea coalitiei de guvernare si alegerea unui nou presedinte. Dar Lupu a exclus aceasta posibilitate, pronuntandu-se in favoarea unei ample coalitii.

In acest context, sunt posibile mai multe scenarii interesante:

1. O coalitie fara comunisti, care desemneaza un prim ministru; in spatele partenerilor, Lupu se intelege cu comunistii in privinta candidatului la presedintie, dar in conditiile impuse de democrati. Se creaza un moment delicat, coalitia putandu-se rupe, eventualitate in care responsabilitatea pentru o noua criza i-ar reveni in exclusivitate.
2. Varianta alternativa – un complot cu liberalii, in speranta ca o parte dintre comunistii demoralizati vor accepta solutia unui ‘presedinte tehnic’.
3. Crearea unei situatii de dubla putere, cu un premier din partea liberalilor si cu Voronin presedinte al Parlamentului.

Indiferent de scenariul dupa care vor evolua lucrurile, Moldova intra intr-o noua faza de instabilitate si conflicte politice.

Aceasta situatie de impas politic poate pune sub semnul intrebarii perspectivele de supravietuire a tarii ca stat unitar. Problema nu este ca au pierdut comunistii sau ca nici una dintre fortele politice nu detine suprematia.

Specificul actualei perioade de dezvoltare a societatii moldovene rezida in lupta dintre fortele pro-romanesti, care trag Moldova in ‘Romania unica’, si fortele care se pronunta pentru mentinerea independentei statului moldovean, scrie cotidianul rusesc. Ultima linie este sustinuta de comunisti.

Astfel, crede NG, se creaza un precedent ingrijorator din punctul de vedere al viitorului model postsovietic de statalitate. Daca evenimetele ar urma cel mai rau dintre scenarii, rezultatul dezintegrarii Moldova va fi integrarea Transnistriei in relatii cu Rusia dupa modelul Osetiei de sud si ai Abhaziei.

Restul tarii va intra in statul roman.

In acest caz, pozitiile Ucrainei in zona vor slabi considerabil. De aceea, situatia din Moldova este urmarita cu atentie nu numai de Moscova si de Bucuresti, dar si de Kiev.

Mai ales ca Ucraina nu a trecut cu vederea consultarile din capitala rusa dintre responsabilul transnistrean pentru politica externa si adjunctul ministrului rus de externe, dupa alegerile din Moldova. Mai ales ca, in ajun, Tiraspolul a declarat ca actuala repartizare de forte din Moldova nu oferea nici un fel de iluzii referitoare la procesul de reglementare a crizei de pe Nistru.