Sari direct la conținut

Milionarii bucuresteni beau apa din put si sunt dependenti de vidanja

HotNews.ro

Pe o strada plina de mocirla se inlantuie semet sute de vile nou-construite, blocuri de locuinte sau imobile de birouri. Alaturi de masinile luxoase parcate de-a lungul drumului, circula alene si vidanja, masina indispensabila.

E strada Ionescu Sisesti, zona exclusivista din nordul Bucurestiului. Aici, furia imobiliara nu mai tine cont de nici un criteriu: fie estetic, fie functional, fie legal. E doar una dintre zonele Bucurestiului in care impresia generala e aceea de haos.

Un drum cu masina pe strada cu pricina are darul de a scoate din minti orice sofer. O mocirla generala, guri de canal fara capac si semnalizate cu ajutorul unui brad de Craciun fixat cu bolovani, zeci de basculante si betoniere indreptandu-se spre nenumaratele santiere din zona.

„La mine la Bolintin e mai civilizat”

Noroaie
HotNews.ro

Strada Ionescu Sisesti a devenit un cuib exclusivist al „les noveaux-riches” care se muta aici netinand cont de faptul ca apa potabila vine din put, iar canalizare exista doar pe anumite portiuni.

Emil Isaia e unul din locuitorii zonei care deja regreta alegerea facuta.

„Mi-am cumparat casa acum doi ani sperand ca zona se va dezvolta, insa m-am inselat. Mi-am vandut apartamentul din cartierul Primaverii, si am venit aici in cautarea linistii” se plange acesta, spunand ca isi duce masina la service o data la fiecare trei luni. „E incredibil drumul asta. De patru ani tot zic ca il fac si nimic. A ramas in acelasi stadiu medieval”.

Unul din muncitorii din zona se mira la randul lui de aspectul cartierului. „N-as sta aici nici mort. La mine la Bolintin e mai civilizat”, spune el.

Legislatia in constructii nu e respectata

Casuta in camp
HotNews.ro

Alexandru M. Sandu, decanul Facultatii de Urbanism din cadrul Universitatii de Arhitectura „Ion Mincu”, considera contrastul strident intre ceea ce se construieste si ceea ce ofera zona din punct de vedere utilitar ca fiind inacceptabil pentru un oras de european.

„Nu e normal ca intr-o capitala europeana precum Bucurestiul sa avem astfel de contraste, astfel de situatii. Interesant este ca noi avem deja o legislatie, si una de foarte buna calitate, care insa nu este respectata”, spune acesta.

Printre problemele identificate de decanul Facultatii de Urbanism se numara ineficienta factorilor politici-administrativi si interesele proprietarilor din zona.

„Este foarte clar mentionat in lege ca autorizatie de constructie nu poate fi eliberata decat in cazul terenurilor echipate (n.r.-apa, canal, curent electric), insa nimeni nu face nimic in acest sens. Construiesc case si apoi se mira ca la prima ploaie sunt inundati.

Mai mult, proprietarii din zona forteaza mana primariei pentru ca acestia sa vina sa le introduca utilitati, chiar daca nu au aceasta obligatie”, a declarat pentru HotNews.ro decanul Facultatii de Urbanism.

Alexandru Sandu invoca si lipsa de repsonsabilitatea a unora dintre arhitecti, pentru care interesele materiale primeaza, precum si lipsa unor oameni competenti in functiile de arhitect-sef la sectoare.

“Nu e normal ca un inginer sau un contabil sa ocupe functia de arhitect sau de urbanist in cadrul primariilor. Eu nu le judec valoarea profesionala, insa aceasta e o meserie pentru care e nevoie de studii de specialitate”.

O opinie similara impartaseste si Adrian Lungu, vice-presedintele Uniunii Arhitectilor din Romania.

“Din nefericire, eu sunt membru in Comisia Tehnica de Urbanism din cadrul sectorului 1 al Capitalei si am recomandat de nenumarate ori sa nu se acorde autorizatii de constructie pentru locuinte lipsite de utilitati. In primul rand pentru ca e ilegal”.

Cu toate acestea, Lungu spune ca argumentul primariei e “lipsa banilor”, noi constructii realizate in jurisdictia acesteia insemnand bani in plus la buget prin plata de taxe si impozite.

“Fara indoiala ca foarte multi arhitecti poarta o parte din vina. Exista un cod deontologic care trebuie respectat, dar se pare ca putini o fac”, incheie vice-presedintele UAR.

200-300 de euro metrul de pamant fara acces la strada

Potrivit lui Radu Neagu, broker imobiliar la Asco Properties, companie ce activeaza in zona, pretul mediu al unui metru patrat de teren cu deschidere la strada este de aproximativ 450 de euro pe metrul patrat, in timp ce un teren fara acces stradal se tranzactioneaza cu sume cuprinse intre 200 si 300 de euro.

Potrivit broker-ului, autoritatile statului sint in general imprevizibile, zona trebuind sa fie modernizata inca de acum doi ani.

“Planul Urbanistic Zonal intocmit de primaria sectorului 1 va trebui modificat, deoarece ceea ce prevede el este aproape imposibil de transpus in practica, de aceea orizontul de timp este de minim doi ani”, incheie Neagu.

Pana atunci, antreprenorii par sa mizeze de cele mai multe ori pe vanitatea celor care pot plati cateva sute de mii de euro pe o locuinta aflata intr-o zona unanim acceptata ca fiind de lux, unde sunt insa omise probleme precum lipsa apei, a canalizarii sau a unei strazi civilizate.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro