Amendamentele Codului de procedura penala : ONG-uri si anchetati, aceeasi indignare

Fundatia pentru o Societate Deschisa, Centrul de Resurse Juridice si Transparency International-Romania si-au exprimat joi ingrijorarea fata de viitorul statului de drept in Romania. „Sub pretextul luptei impotriva coruptiei si ale unor asa zise cerinte ale UE, recentele modificari ale Codului de procedura penala sunt, de fapt, grave incalcari ale drepturilor omului”, considera organizatiile.

Ieri, aceleasi organizatii au criticat si proiectul de lege privind infiintarea Agentiei Nationale de Integritate.

Este interesant ca aceste organizatii exprima puncte de vedere similare cu cele ale unor lideri PNL, PC si UDMR, aflati in atentia DNA.

Dintre lucrurile considerate ca inacceptabile de cele trei organizatii este mentionata posibilitatea oferita procurorilor de a intercepta corespondenta electronica si de a efectua inregistrari telefonice timp de 48 de ore fara un mandat emis de un judecator.

Pe de alta parte, este criticata ingerinta in relatia avocat-client, prin interceptarea convorbilor telefonice, confidentialitatea specifica acestei relatii fiind esentiala pentru garantarea dreptului la aparare (protejat de art, 6 din Conventia europeana a drepturilor omului).

„Ar fi fost de asteptat ca Ministerul Justitiei sa elimine aceasta prevedere din Codul de procedura penala in loc sa introduca prevederea posibilitatii folosirii inregistrarii ca mijloc de proba”, se arata intr-o informare publica.

„Continuarea practicii actuale ca inregistrarile telefonice sa fie facute de SRI inclusiv in cazurile instrumentate de procuror este o alta inclacare a dreptului persoanei – invinuit sau inculpat – la viata privata si la aparare si, implicit, la un proces corect si echitabil.

Justificarea existentei aparaturii numai la SRI este o scuza jalnica pentru un stat care se pretinde a fi de drept”, considera cele trei organizatii.

Dincolo de incalcarile drepturilor omului semnalate mai sus, organizatiile atrag atentia asupra unei alte consecinte grave a acestor ultime decizii legislative: in locul unei reforme a justitiei care sa intareasca rolul judecatorului, sa il responsabilizeze si implicit sa contribuie la sporirea increderii populatiei in corpul judecatoresc, actualele reglementari conduc la subminarea pozitiei

judecatorilor, la considerarea lor ca niste cantitati neglijabile, in functie de interesul punctual al unui procuror.

„O astfel de politica penala, mai potrivita unui stat politienesc, nu ne va aduce mai aproape de Uniunea Europeana, pentru ca nu prin restringerea drepturilor omului vom reusi sa devenim compatibili cu standardele si cerintele UE”, se mai arata in comunicatul de presa al celor trei organizatii.