Bancherii sunt impotriva limitarii creditarii

Pana cand guvernul va elabora un proiect de act normativ care sa reglementeze mai strict finantarile nebancare, cum sunt cele acordate de societatile de leasing sau de societatile de credit de consum, BNR intentioneaza sa stranga surubul creditarii tot la banci, pentru a bifa pana in august in fata FMI adoptarea unor masuri de temperare a creditului.

Adoptarea de masuri pentru temperarea creditului in valuta este inevitabila, in masura in care povara pentru limitarea deficitelor externe trebuie impartita in cadrul unui mix de politici economice, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

„La momentul actual cred ca o temperare a creditului in valuta este inevitabila, pentru ca preintampina unele dezechilibre mai mari si cred ca este buna si pentru dumneavoastra, bancherii”, a spus Isarescu la o conferinta organizata de FinMedia.

In opinia guvernatorului BNR, desi obiectivul principal al bancii centrale este stabilitatea preturilor, echilibrarea balantei externe nu poate sa cada doar pe umerii fiscalitatii, in conditiile in care exista deja o presiune la nivel bugetar.

„Nu pledez pentru Ionut Popescu (ministrul finantelor publice – n.r.), ci pentru un mix de politici echilibrat”, a afirmat Isarescu.

Pe de alta parte, oficialul BNR a recunoscut ca in cadrul procesului indelungat de reducere a inflatiei, unele parghii au pierdut din eficienta, ceea ce forteaza autoritatile sa adopte si masuri administrative mai putin populare.

„Negociatorul-sef pentru Romania al FMI a cerut BNR sa faca un efort si sa explicam public ca nu este vorba despre oprirea sau stagnarea creditarii, ci de o moderare a ritmului de crestere”, a mentionat guvernatorul BNR.

In acelasi timp, Isarescu a apreciat ca nici riscul prudential nu trebuie minimizat, avand in vedere ca, de la inceputul acestui an, creditul neguvernamental in valuta a avansat cu 60%.

Cu toate acestea, oficialul BNR nu a dorit sa explice care vor fi masurile menite sa influenteze exclusiv finantarile in valuta, si nu si pe cele in lei.

Potrivit unui proiect trimis bancilor comerciale spre consultare, ponderea detinuta de totalul ratelor lunare datorate de o persoana fizica ar urma sa fie limitata la 40% din veniturile acesteia.

BNR a introdus, in luna februarie a anului trecut, doua norme privind creditele pentru populatie, care stabilesc limite ale serviciului datoriei de 30% in cazul creditelor de consum si de 35% la cele ipotecare.

Experienta a demonstrat ca desi a aparut o incetinire a vitezei de crestere a creditului bancar, deficitul comercial si implicit deficitul de cont curent si-au mentinut tendinta de majorare din ce in ce mai abrupta.

In acelasi timp, masura nu a ingradit in practica nici posibilitatea unui client de a contracta credite de la mai multe banci, ajungandu-se la situatii in care aceeasi persoana are debite si la 12 banci.

De-abia prin extinderea bazei de date a Biroului de Credit si cu informatii pozitive ar putea fi controlata mai strict limitatea datoriei pe care o angajeaza un client.

Bancherii considera ca introducerea de noi restrictii la creditarea populatiei nu va avea efectele scontate, de limitare a vitezei de crestere a deficitelor externe.

„La sfarsitul lui 2004, ponderea detinuta de creditul de retail in PIB era in Romania de 5,5%, respectiv de peste 11 ori mai mica decat in zona euro, unde reprezinta 55%. Aceasta in conditiile in care PIB pe cap de locuitor este de trei ori mai mic in Romania decat in zona euro.

Chiar daca am avut pana acum expansiuni foarte rapide, ramane mult loc pentru cresteri in continuare”, a declarat Eugen Radulescu, presedintele CEC, in cadrul unei conferinte organizate ieri de FinMedia.

Noile reglementari pentru limitarea vitezei de crestere a creditarii, care ar putea fi adoptate de BNR in perioada urmatoare, vor fi ineficiente, la fel ca si cele introduse in 2004, considera si Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.

„Masurile din trecut nu au dus la limitarea deficitului de cont curent si a consumului. Solicitarea facuta de catre FMI catre Banca Nationala este o abordare gresita, care dovedeste lipsa unei cunoasteri profunde a realitatilor romanesti”, a declarat Ghetea.

Pe primele cinci luni ale anului, cele mai mari ritmuri de crestere a importurilor au fost inregistrate la mijloace de transport – 45%, finantate preponderent prin leasing, si la produse minerale (in special titei) – 42,5% si produse metalurgice – 36,7%.

Cu alte cuvinte, incidenta finantarilor din credite asupra deficitului de cont curent nu este determinanta.

Presate sa ajunga la o intelegere cu FMI, autoritatile se grabesc acum sa stranga surubul pe unde pot, fara a avea in vedere eficienta si efectele in timp ale masurilor avute in vedere.

In opinia presedintelui ARB, cererea de credite va ramane in continuare ridicata si doar o parte nesemnificativa din importuri ar putea fi afectata printr-o eventuala reducere a finantarilor acordate de banci.

Mai mult, Ghetea se teme ca, din dorinta de a restrange ritmul de crestere a creditului de consum ar putea fi afectati alti indicatori, precum productia interna de bunuri de folosinta indelungata si de consum.

Pe de alta parte, Radulescu considera ca a??actiunile BNR nu sunt o frana in calea dezvoltarii economice, ci o temperare a unei cresteri foarte puternicea”.

Cu toate acestea, si el considera ca limitarea creditului de retail nu va avea un impact semnificativ asupra deficitelor externe, in conditiile in care ponderea acestuia in PIB este atat de redusa.

„In timp ce sistemul bancar este supraregulat, exista pe piata o serie de competitori care ofera credit doar cu buletinul si care nu sunt supravegheati de nimeni. Este ca in desenele animate, cand iepurasul tine usa, iar pe langa este loc gol, teren virana??, a comentat Radulescu”.

Presedintele ARB a aratat ca fiecare banca manifesta propria preocupare pentru riscul de credit si ca nu exista nici un motiv de ingrijorare in aceasta directie.

Radulescu a spus de asemenea ca bancile trebuie sa fie atente la acest tip de concurenta, insa societatile financiare nonbancare sunt mult mai expuse riscurilor.

Codrut Pascu, managing director la firma de consultanta financiara Rolland Berger, a subliniat ca in prezent, valoarea creditului de retail per capita este de 135 de euro, fata de o medie de 11.200 de euro in Uniunea Europeana.

Astfel, pentru ca Romania sa atinga nivelul de dezvoltare din zona euro in urmatorii trei ani, ar fi necesar un ritm de crestere anual de 128%. Pentru acest an, Rolland Berger estimeaza o crestere a creditului de retail cu 24%, pana la un sold total de 3,6 miliarde de euro.

„Ritmul de crestere a creditului de retail ramane foarte mare, insa s-a diminuat sensibil fata de anii precedentia”, a apreciat Pascu. liviu.chiru@zf.ro