CNS "Cartel ALFA" anunta proteste zilnice, de la 1 octombrie. Sindicalistii picheteaza miercuri Guvernul

Confederatia Nationala Sindicala „Cartel ALFA” anunta ca incepand de marti, 1 octombrie, organizeaza o actiune de protest de lunga durata, care consta din proteste zilnice la nivel de prefecturi, partide politice, guvern. Sindicalistii pregatesc pentru miercuri un protest la sediul Guvernului, intre orele 13:00 – 15:00, la care sunt asteptate circa 150 de persoane.

CNS „Cartel ALFA” precizeaza ca in Bucuresti va avea loc in fiecare saptamana un pichet in fata sediului guvernului, in ziua sedintei de guvern. Totodata, in tara, in fiecare zi, cate doua filiale ale cofederatiei vor organiza pichete in fata prefecturii judetului.

Potrivit unui comunicat de presa al „Cartel ALFA”,

sindicalistii intentioneaza sa isi exprime nemultumirea fata de politicile guvernului si sa le reaminteasca acestora ca angajatii au urmatoarele prioritati: modificarea Legii dialogului social (L62/2011) in forma propusa de partenerii sociali, cresterea salariului minim la cel putin 1.000 RON in 2014, stoparea concedierilor fara masuri de protectie sociala, servicii publice si sociale de calitate, accesibile tuturor, relansarea economica si combaterea evaziunii fiscale dar si ealizarea unui dialog social real.

„Cartel ALFA” precizeaza ca protestele nu se vor opri „pana ce guvernul nu intra intr-un dialog social responsabil in vederea gasirii solutiilor adecvate problemelor prioritare ale membrilor nostri, dar si a celorlalti cetateni”.

Prioritatile angajatilor, exprimate de CNS „Cartel ALFA”:

„* Modificarea Legii dialogului social (L62/2011) in forma propusa de partenerii sociali.

Cand se afla in opozitie, coalitia de guvernamant s-a angajat sa modifice legislatia muncii pentru a debloca negocierea colectiva si dialogul social. Sub presiunea organismelor financiare internationale si a multinationalelor, guvernul refuza modificarea Legii dialogului social. Studiul realizat de Organizatia Internationala a Muncii, publicat in iulie 2013, demonstreaza cu claritate impactul negativ al modificarilor legislative din 2011 asupra parteneriatului social, negocierii colective si calitatii locurilor de munca. Astfel, daca la inceputul anului 2011, toti salariatii erau acoperiti de cel putin un contract colectiv de munca (national, de ramura sau de unitate) in prezent, mai putin de 30% din salariati beneficiaza de aceasta protectie, si numarul este in scadere. Datorita conditiilor absurde de reprezentativitate si de aplicabilitate ale contractelor colective de munca la nivel de sector impuse de noua lege, practic nu s-a mai incheiat niciun contract colectiv de munca la acest nivel.

* Garantia unei plati decente (un salariu minim de cel putin 1.000 RON in 2014)

Cresterea salariului minim la o valoare care sa acopere intr-o mai mare masura costurile de trai are si o serie de avantaje economice:

• prin combaterea evaziunii fiscale pe piata muncii,
• cresterea consumului intern,
• reducerea numarului de beneficiari de venit minim garantat sau de persoane active asistate social (ex.: ajutor caldura)
• aduce venituri suplimentare la bugetul consolidat de stat.
• La nivel european, se discuta introducerea unui salariu minim national care sa reprezinte 60% din salariul mediu al tarii, ca politica de reducere a decalajelor si inechitatilor sociale. In prezent, in Romania, salariul minim este la un nivel scazut raportat la salariul mediu, de numai 34%.

* Stoparea concedierilor oarbe, fara masuri de protectie sociala

Guvernul a respins introducerea masurii somajului tehnic, care sa vina in sprijinul salariatilor si intreprinderilor aflate in dificultate temporara, in ciuda raportului Ministerului Muncii care arata impactul favorabil al acestei masuri prin economii la buget. De asemenea, printr-o ordonanta de urgenta, guvernul a blocat accesul persoanelor disponibilizate la salarii compensatorii, iar OUG 77 a impus concedieri in sectorul bugetar, in forma procentuala, fara a fi realizata in prealabil nicio o analiza si fara a se stabili criterii.

* Servicii publice si sociale de calitate, accesibile tuturor

Consideram ca nu privatizarea si transferul costurilor catre beneficiari sau pacienti (in cazul sistemului de sanatate) este solutia pentru problema subfinantarii serviciilor publice. ￢Datele publicate de Consiliul fiscal arata ca Romania este pe ultimul loc intre tarile est-europene, cu un grad de eficienta de numai 58% (pentru 2010) la colectarea contributiilor sociale. In aceste conditii, la care se adauga o administrare deficitara, netransparenta a fondurilor si lipsa unei politici de personal motivante, impunerea de costuri suplimentare catre cetateni este inacceptabila.

* Relansarea economica si combaterea evaziunii fiscale.

Romania se mentine in pozitie fruntasa intre tarile din Europa in privinta ponderii economiei subterane, estimata la 29,8% din PIB, din care 14,7% din PIB reprezinta evaziunea fiscala pe piata muncii.

Avand in vedere amploarea fenomenului, masurile de combatere a evaziunii fiscale, a muncii la negru, a fraudei sau altor fenomene care formeaza economia subterana sunt total insuficiente si inadecvate. In aceste conditii, masura recenta de reducere a personalului din institutiile de control, ANAF si Inspectia muncii, este inexplicabila.

In privinta masurilor de relansare economica, acestea sunt practic inexistente. La rectificarea bugetara investitiile au fost taiate. Nu a fost identificata o solutie pentru a sustine industria chimica si metalurgica, intreprinderile din acest sector fiind obligate sa isi inchida activitatea datorita preturilor foarte mari la gazele naturale si energie. Desi consecinta este inchiderea multor intreprinderi, ceea ce reprezinta zeci de mii de locuri de munca, a ramas in vigoare masura pretului energiei verzi sustinute prin facturile consumatorilor economici.

* Realizarea unui dialog social real

Comisiile de Dialog Social de la nivelul ministerelor se realizeaza formal (materiale sunt trimise de obicei cu cel mult 12 ore inainte), timp in care partenerii sociali nu au cum sa isi consulte membrii. In plus, oricat de competente si sustinute de exemple clare sunt observatiile partenerilor sociali, contributiile lor nu sunt retinute in forma finala a actului legislativ.”