Macovei a trecut testul aderarii

Magistratii si societatea civila recunosc la unison ca s-au facut pasi importanti in reformarea sistemului judiciar. Si oficialii europeni au apreciat eforturile ministrului Justitiei, Monica Macovei, in vederea reformarii, imbunatatirii activitatii instantelor si parchetelor.

Magistratii au nominalizat doua realizari principale ale mandatului Macovei: egalizarea si cresterea salariilor, respectiv informatizarea instantelor si parchetelor.

Pentru a putea vorbi despre o Justitie independenta, mai trebuie facuti pasi spre completarea schemelor de personal si schimbarea mentalitatii la nivelele inferioare ale sistemului judiciar.

Dupa doi ani de zile, ministrul Justitiei, Monica Macovei, are una dintre cele mai bune imagini dintre ministrii coordonati de Calin Popescu Tariceanu. Iar aprecierile vin nu din interior, unde ministrul este, aproape saptamanal, tinta atacurilor, cu predilectie a politicienilor, ci din exterior.

Recent, Franco Frattini, comisarul european pentru Justitie si Afaceri Interne, a afirmat ca o parte din succesul aderarii Romaniei la UE va fi obtinut datorita Monicai Macovei. De asemenea, Olli Rehn, comisarul european pentru Extindere, a apreciat ca rolul ministrului Justitiei este esential in reformarea sistemului judiciar.

Pana si americanii au avut doar cuvinte de lauda la adresa ministrului. Mark Pekala, asistentul secretarului pentru Afaceri Europene din Departamentul de Stat American, a exprimat sprijinul pe care SUA sunt de acord sa i-l acorde in lupta impotriva coruptiei, tocmai pentru ca i-au recunoscut progresele, eficienta si seriozitatea de a duce acest razboi.

Dar sa vedem ce i-a impresionat atat de mult pe europeni, cu toate barierele legale, morale si de alta natura care i-au fost ridicate de autohtonii nostri politicieni sau nu, incat ne-au dat sperante pentru aderarea la 1 ianuarie 2007 la UE.

Sa pornim de la momentul adoptarii pachetului de legi privind reforma Justitiei, adoptat si promulgat anul trecut, dupa un sir lung de batalii, implicari politizate ale Curtii Constitutionale, opozitii pe fata ale PSD si PRM sau chiar interventii mediatice negative la adresa ministrului Macovei (episodul betiei de la Costinesti, publicat in Evenimentul Zilei chiar in ziua in care urma sa fie votat pachetul de legi privind Justitia, reprezinta doar un exemplu) etc.

Cu toate piedicile si oarecum suntit, pachetul de legi a trecut, iar una dintre cele mai importante modificari survenite a fost in ceea ce priveste statutul magistratilor, prin care a fost redata intr-o mare masura independenta procurorilor si limitarea controlului ierarhic exercitat de procurorii sefi.

Spre exemplu, unui procuror nu i se mai poate lua dosarul dupa placul sefilor sai ci doar motivat.

In ce priveste procurorii anticoruptie, dupa un razboi al nervilor de mai multe luni, ministrul Macovei a obtinut pentru acestia dreptul de a-i ancheta pe parlamentari, chiar daca Directia Nationala Anticoruptie a trecut sub autoritatea Parchetului General.

In privinta judecatorilor, una dintre cele mai de succes schimbari este distribuirea aleatorie a dosarelor, prin intermediul computerului, modalitatea prin care se inlatura suspiciunile de numire a unor judecatori coruptibili sau cel putin interesati in a judeca un dosar.

Monica Macovei nu a neglijat nici un alt aspect, dincolo de cel de organizare, statuata prin lege, si anume cel material, constienta ca salarizarea, respectiv dotarea mai buna a instantelor si parchetelor echivaleaza cu tentatii de mita mult mai reduse, respectiv eficienta in activitate.

In acest scop, pentru 2006, Macovei a reusit sa mareasca cu peste 50% bugetul Justitiei, iar la inceputul acestui an a promovat o ordonanta de urgenta privind cresterea salariilor angajatilor MJ si ale magistratilor.

Nu a uitat nici de restantele salariale ale magistratilor, vaduviti in perioada 2001-2004 de sumele nedatorate asigurarilor sociale, spre exemplu.

Tot in ultimii doi ani, Macovei s-a luptat pentru informatizarea tuturor instantelor si parchetelor, actiune care, desi a costat 22 de milioane de euro, a fost gandita pentru a usura activitatea lucratorilor din justitie si a fluentiza comunicarea cu justitiabilii.

Tot in acest scop a fost creat portalul gratuit de legislatie, unde fiecare cetatean are acces la legile din Romania tuturor timpurilor. De asemenea, tot pe site-ul ministerului (www.just.ro) a fost postat un portal al instantelor din Romania (n.red denumirea pe care o veti regasi si pe site), care cuprinde toate instantele dintara, organigrama acestora, dar care ofera si posibilitatea unui justitiabil sa verifice o cauza, hotararile mai importante, termene etc.

Cu toate ca magistratii recunosc ca s-au facut progrese, Monica Macovei nu este iubita de politicieni, respectiv de membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

Membrii CSM au acuzat-o de erori in cazul Gregorian Bivolaru, s-au facut ca ploua atunci cand ministrul a cerut deconspirarea magistratilor care au facut politie politica sau au colaborat cu fosta Securitate sau s-au ratoit la Macovei atunci cand aceasta a criticat raportul de activitate al consiliului.

Politicienii nu o inghit, pentru ca le-a spus verde in fata ca activitatea de parlamentar nu este facultativa, acuzand lipsa acestora la sedinte, fapt ce ingreuneaza desfasurarea procesului legislativ prin neintrunirea cvorumului necesar adoptarii unor acte normative.

Cea mai recenta batalie cu politicienii s-a consumat in urma cu o saptamana, cand ministrul Macovei i-a indicat pe liderii UDMR drept principala frana in reformarea Justitiei.

La aceste acuzatii, liderul UDMR si vicepremier, Marko Bela, a replicat dur, declarand ca nu este de acord in transformarea Justitiei intr-un stat politienesc. Banuim ca acest conflict recent amorsat va mai tine inca o vreme capul de afis al ziarelor sau jurnalelor de stiri.

Nu insistam asupra relatiei Macovei – PSD si PRM, ale caror reprezentanti s-au opus vehement initiativelor reformatoare ale ministrului in domeniul legislatiei, parand-o ba la Curtea Constitutionala, ba la Uniunea Europena.

O singura data insa au iesit victoriosi, pe moment insa, liderii PSD si PRM, anul trecut cand Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale mai multe articole – in special cele legate de pensionarea magistratilor – din pachetul de legi privind reforma in Justitie.

De asemenea, presedintele Traian Basescu, dupa ce i-a acordat sprijin neconditionat, a inceput sa o critice, facand jocul opozantilor lui Macovei, si anume reprezentantii CSM, respectiv a lui Ilie Botos, procurorul general al Romaniei.

Cu toate piedicile, luptele pe care ministrul Macovei le-a purtat si le va mai purta, nu putem concluziona decat ca Justitia s-a inscris pe un drum bun, desi in randul justitiabililor perceptia negativa predomina.

Depinde de ministru, de magistrati, de ceilalti angajati ai Ministerului Justitiei, ai instantelor si parchetelor etc. daca vor sa schimbe aceasta impresie negativa, inclusiv lucrand la mentalitate. Iar momentan au si votul nostru de incredere.

„Nu pot sa spun ca am observat un progres unitar. Instantele dau si solutii bine fundamentate, dar sunt si solutii pe care le gasesc surprinzatoare. Pe de alta parte, se pare ca judecatorii tineri, care vin de la institutul din Bucuresti sunt foarte bine pregatiti.

Surprizele neplacute vin de la generatia a doua sau a treia. Acestea ar fi aspectele de fond pe care le-am remarcat. Dintr-o perspectiva obiectiva exista un plus in Justitie care vine din partea generatiei tinere”, Marius Grecu, avocat colaborator al societatii Euroconsult.

„Exista o schimbare de oameni. E un val de persoane tinere si capabile. Peste 70% dintre magistrati au terminat facultatea dupa revolutie, dar acest nucleu nu este inca un factor de decizie. Sunt de parere ca partea de procedura ar trebui simplificata.

Exista inca erori in Justitie”, Gabriel Nasui, purtator de cuvant al Judecatoriei Cluj-Napoca.

„S-au facut pasi semnificativi pentru a se depasi impasul din Justitie. Mai sunt totusi multe lucruri de facut. E nevoie de un efort conjugat al CSM, deoarece Monica Macovei nu poate face fata situatiei singura, mai ales la problemele de la nivelul sistemului. E nevoie de o recrutare masiva a judecatorilor.

Acesta ar fi un pas necesar, deoarece exista un numar foarte mare de dosare ce trebuie solutionate”, avocat Daniel Buda.

Una din victoriile repurtate de ministru este desfiintarea la inceputul acestui an a Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie – fostul SIPA.

Conducerea serviciului a fost acuzata de incalcari ale drepturilor cetatenilor inchisi – violarea corespondentei, spre exemplu, dar si de cheltuirea ilegala a fondurilor sau dezvoltarea unui sistem paralel de politie politica impotriva magistratilor si nu numai.