Cresc responsabilitatile executorilor judecatoresti

Legislatia referitoare la executarile judecatoresti este pe cale de a fi modificata. La inceputul lunii martie, Executivul a elaborat un proiect de lege menit sa eficientizeze si sa grabeasca executarile silite.

Acesta face parte din strategia de reforma a sistemului judiciar care stabileste, printre altele, obligatia adoptarii unor masuri legislative concrete pentru reducerea duratei, simplificarii si cresterii transparentei procedurilor de executare a hotararilor judecatoresti.

Pareri divergente

Principala modificare a actualei legi consta in eliminarea incuviintarii pe cale judecatoreasca a pornirii executarii, masura care s-a dovedit in practica a fi una dintre procedurile care intarzie derularea executarii silite.

Aceasta masura va creste responsabilitatile executorilor judecatoresti, in contextul in care dosarul de executare silita nu va mai fi incuviintat de Judecatorie. Insa, nu toti executorii sunt de acord ca o asemenea masura este imperios necesara.

Unii militeaza pentru introducerea ei, considerand-o benefica in scurtarea timpului necesar demararii efective a procesului de executare. Executorul judecatoresc Mihai Campian se situeaza de partea adeptilor acestei modificari, intrucat prin incuviintarea judecatoreasca „se pierdeau aproximativ 2-3 saptamani”.

Altii considera ca incuviintarea demararii executarii silite este o masura buna, care ar trebui mentinuta deoarece reprezinta o masura de protectie, atat pentru parti, cat si pentru dosar, legitimand actiunea de executare.

Printre clujenii care sunt de aceasta parere se numara executorul judecatoresc Mircea Bolos.

In prezent, executorul judecatoresc aflat in posesia unei sentinte cu titlu executoriu, in momentul inceperii executarii silite este obligat sa trimita o adresa Judecatoriei prin care sa ceara incuviintarea demararii procedurii.

Obtinerea acestei incuviintari are loc intr-un interval cuprins intre o saptamana si o luna.

Prin eliminarea incuviintarii judecatoresti va creste viteza actului de executare silita, dar si responsabilitatile celor care il pun in practica, orice eroare aparuta in dosarul de executare silita fiind imputata celui care l-a realizat.

Sanctiuni penale

Proiectul mai cuprinde si o masura apreciata de toti executorii, si-anume cea potrivit careia acestia pot solicita debitorului o declaratie scrisa privind bunurile mobile si imobile pe care le detine.

Refuzul acestuia de a da respectiva declaratie sau ascunderea unor bunuri pe care le poseda va intra sub incidenta legii penale privind infractiunea de fals in declaratii si se va pedepsi conform Codului Penal.

Mircea Bolos afirma ca o asemenea masura va usura considerabil munca executorilor judecatoresti, deoarece pana in prezent debitorul nu era obligat sa isi declare bunurile ce ar putea fi executate.

Amenintarea pedepsei penale se spera ca ii va face mai cooperanti pe debitori, executorii nefiind obligati sa identifice bunurile care ar putea fi valorificate.

In prezent debitorul nu are obligatia de a da o astfel de declaratie, aceasta fiind obligatorie doar in cazul societatilor comerciale.

Firmele sunt obligate sa puna la dispozitia executorului o astfel de declaratie, in cazul in care aceasta nu era conforma cu realitatea administratorul societatii putand fi amendat sau chiar sa fie sesizate organele de cercetare penala.

O alta prevedere a proiectului de lege se refera la popriri, incercandu-se fluidizarea raporturilor juridice dintre creditor, debitor si tertul poprit.

Nu in ultimul rand sunt stabilite sumele cu care executorii vor fi amendati, care variaza intre 50 si 500 lei, in cazul in care se constata ca refuzul executorului de a incepe executarea silita sau de a indeplini un act de executare silita este nejustificat.

Instrumentele bancare de plata investite cu titlu executoriu

In cazul litigiilor intre persoane juridice, legate de neplata unor bilete la ordin sau file cec, procedura se desfasoara mult mai alert. In cazul in care, la momentul scadentei acestor instrumente de plata, banca refuza sa faca plata, creditorul se poate adresa instantei.

In urma cererii, judecatorii pot investi instrumentul financiar cu formula executorie. Investirea cu titlu executoriu se face doar daca se demonstreaza ca biletul la ordin sau fila cec nu a fost onorata, dovada in acest sens fiind refuzul bancii.

Abia dupa parcurgerea acestei etape creditorul se poate prezenta la un executor judecatoresc care demareaza procedura.

O creanta poate fi executata doar daca indeplineste trei criterii: sa fie certa, adica sa existe un act care sa o ateste, sa fie lichida, ceea ce inseamna ca suma datorata este cunoscuta si sa fie exigibila, respectiv sa aiba scadenta.

In cazul unui bilet la ordin de exemplu, toate aceste criterii sunt indeplinite. Debitorul este somat, avand dreptul de a contesta suma in termen de cinci zile, in caz contrar demarand formalitatile pentru recupererea creantei.