Cluj-Napoca, un oras abuzat

De cativa ani incoace municipiul Cluj-Napoca a devenit un oras tot mai agresat de constructii care nu respecta in totalitate normele urbanistice din zona istorica sau din zonele protejate. Contraste izbitoare, intre arhitectura clasica si cea moderna, uneori kitsch-oasa se pot intalni la tot pasul.

Autoritatea care se ocupa de reglementarea constructiilor din zona istorica sau din zonele protejate este Comisia regionala a monumentelor istorice. Comisia este nevoita sa faca fata multitudinii de „abuzuri urbane” care au loc in oras.

„Abuzul urban” nu este un termen specific in literatura de specialitate, dar este cel mai bun termen pentru a evidentia ilegalitatile care se petrec in orasul de pe malul Somesului.

Abuz la banca

„Abuzul urban” reprezinta acele cladiri care, construite cu prost gust, deformeaza imaginea specifica a unei zone protejate. „Abuzul urban” se refera si la cladirile care „evadeaza” de sub incidenta normelor urbanistice care se refera la zonele protejate.

Un caz de „abuz urban” este pe cale sa se desfasoare pe strada Pavlov, acolo unde RBC Holding doreste sa construiasca un centru de afaceri. Conform planurilor, blocul va avea opt etaje. Pentru a se construi aceasta cladire este necesara demolarea cladirii care se afla in acest moment pe respectivul amplasament.

Conform surselor GAZETEI, pana acum RBC Holding nu a primit avizul favorabil al Comisiei regionale a monumentelor istorice. Motivul pentru care comisia nu a acordat avizul favorabil pentru constructia cladirii este ca, in cazul in care se va construi acest imobil de opt etaje, se va distruge intreaga zona a strazii Pavlov.

Acest lucru se va intampla deoarece zona are case cu maxim trei etaje. Or, aceasta cladire va avea opt etaje, deci va face nota discordanta intre celelalte cladiri, distrugand aspectul uniform al zonei.

Un alt exemplu de „abuz urban”, care insa de aceasta data a fost comis, este cazul cladirii de sase etaje de pe strada Eroilor numarul 16. Arhitectura acestei cladiri este total diferita de celelalte cladiri din zona. Mai mult, imobilul are sase etaje, in timp ce restul cladirilor au maxim trei etaje.

Imobilul de pe Eroilor este, dupa parerea specialistilor, cel mai groaznic exemplu de „abuz urban” care se poate intalni in centrul orasului. Un alt exemplu de cladire care face nota discordanta, din punct de vedere negativ, in spatiul arhitectural clujean, este sediul Finansbank din Piata Mihai Viteazu.

Aspectul blocului interbelic este stricat de faptul ca partea din fata, care apartine bancii, este „imbracata” in albastru. Din sursele noastre am aflat ca banca nu are aviz de la comisia monumentelor pentru a imbraca cladirea.

Cladirea este in zona de protectie, avand caracter ambiental, deci este sub stricta supraveghere a comisiei monumentelor, pentru orice modificare care se intentioneaza sa se aduca cladirii fiind necesar acordul prealabil al comisiei.

Aria de protejare

In Cluj-Napoca sunt intalnite mai multe zone protejate, care prin caracterul si arhitectura cladirilor contribuie la ambientul placut al zonei. Aceste zone sunt protejate pentru specificul lor si pentru faptul ca acel tip de arhitectura sau pozitionarea cladirilor este unica pentru zona respectiva.

Fiecare din zonele protejate are un specific anume si comisia monumentelor incearca sa protejeze acele particularitati impotriva oricaror abuzuri. Cea mai mare zona protejata este zona Clujului istoric sau a centrului vechi. In centrul vechi se pot intalni piese arhitecturale unice, cladiri vechi de sute de ani.

Aceasta zona se intinde de la clinica Stanca pana la Parcul Mare, statuia lui Baba Novac si strada Avram Iancu. Alte zone protejate sunt zona cartierului Andrei Muresanu, Parcul Etnografic, strada Pavlov sau strada Horea. Toate aceste zone au particularitatile lor, care le fac sa fie speciale si astfel protejate.

Astfel, in cartierul Andrei Muresanu tipicul zonei este ca toate casele sa aiba o mica curte in fata, cladirile care sunt cu intrarea direct din strada fiind considerate „abuzuri urbane” si astfel ilegale, deoarece nu respecta normele zonei.

In „Andrei Muresanu” sunt o multitudine de cladiri care nu respecta prevederile legale. Cateva dintre cladirile care nu respecta tipicul zonei sunt imobilele de pe strada Brasov nr. 28 si 30.

Aceste doua cladiri nu respecta arhitectura zonei, proprietarii lor construind in fata casei garaje, pentru care nu au autorizatie de la Comisia Monumentelor. Tinand cont ca tipicul zonei este ca toate cladirile sa fie aliniate, cele doua incalca regula.

La polul opus se situeaza cladirile de pe strada Horea. Pe aceasta strada toate cladirile au intrarea direct din strada, o cladire care ar avea o gradina in fata, asemeni imobilelor din Andrei Muresanu, putand fi considerata un „abuz urban”, deci o ilegalitate.

Paznicul monumentelor

Comisia monumentelor este autoritatea care se ocupa de protejarea monumentelor istorice si a zonelor protejate. Comisia acorda avize pentru constructia in zonele protejate, dar si pentru renovarile cladirilor monument istoric.

Astfel, in cazul in care o constructie monument istoric trebuie renovata, conform prevederilor legale, proprietarul trebuie sa obtina avizul favorabil din partea comisiei monumentelor indiferent cat de mica ar fi modificarea.

De asemenea, in situatia in care pe amplasamentul unei cladiri monument se doreste construirea unui alt imobil trebuie obtinut de asemenea avizul comisiei. Din nefericire, nu multi sunt cei care solicita avize de la comisie pentru asemenea constructii.

Cu mainile legate

Din nefericire pentru aspectul orasului, chiar daca exista masuri coercitive pentru cei care incalca legea in domeniul constructiilor in zonele de protectie, acestea nu se aplica aproape niciodata.

Codul penal prevede sanctiuni privative de libertate pentru cei care deterioreaza monumentele istorice, insa, din informatiile noastre, se pot numara pe degete cei care au fost condamnati pentru asemenea infractiuni in ultimii ani. Astfel, apar cazuri frecvente cand nu se tine cont de parerea Comisiei monumentelor.

Chiar daca este necesar pentru a obtine autorizatia de constructie sa aiba acordul Comisiei Monumentelor, multi uita sa ceara avizul, construind fara avizul comisiei.

La aceasta situatie de fapt contribuie si oficialitatile locale, care privesc lipsite de interes abuzurile care au loc la fiecare pas in Cluj-Napoca.

Cerber cu capete taiate

Chiar daca Comisia Monumentelor este principala autoritate care se ocupa de avizarea si respectarea normelor de constructie in zonele de rezervatie, ea nu prea are ce face impotriva abuzurilor care se efectueaza in oras.

Cu toate ca fiecare constructie sau modificare a unei cladiri necesita si avizul Comisiei Monumentelor, tocmai pentru a se evita deteriorarea sau chiar demolarea cladirilor protejate, situatiile de acest gen n-au putut fi impiedicate, in ciuda efortului depus de catre cei abilitati sa stopeze aceste fenomene.

Exemple in acest sens se pot intalni la tot pasul, tragic fiind faptul ca aceste cladiri, odata construite, au intrat in reflexul clujenilor, devenind parte integranta a orasului.