Charles – Ucigasul lui Dracula

Printul Charles, probabil sub influenta subversiva a sotiei sale, Camilla, si-a procurat prin intermediul Fundatiei Mihai Eminescu Trust (MET) domenii largi de vanatoare pe traseul Sibiu-Medias-Sighisoara-Brasov.

Achizitionarea domeniilor s-a derulat si se deruleaza mascat, sub acoperirea unui onorabil proiect de restaurare si conservare a satelor sasesti. Sumele vehiculate in acest proiect se ridica la 30 milioane de dolari, sume care nu se regasesc in contabilitatea MET.

Fundatia a cumparat 14 case in comunele Danes, Laslea, respectiv in orasele Sighisoara, Cisnadie si Sibiu. Sursele noastre vorbesc insa de peste 100 de locuinte sasesti achizitionate. Imixtiunea printului stopeaza astfel dezvoltarea turistica si economica a zonei.

In epoca moderna, locul povestilor cu printi si printese a fost luat de scandaluri cu vlastare ale caselor regale, povesti care minimalizeaza distanta dintre oamenii de vita nobila si muritorii de rand.

Printul Charles este unul din vlastarele princiare, care se apropie, e drept, de o varsta respectabila, „agreat” de ziaristii de cronici negative. Charles este cunoscut pentru repulsia pe care o are fata de mass-media si, poate, tocmai de accea, in mod ironic, este atat de prezent in paginile ziarelor, pe frecventele radio sau pe ecranele televizoarelor.

Dar iata ca influenta printului Charles razbate mai nou pana la noi in tara, si nu de o maniera care se ne produca incantare. Aparator al intereselor economice ale Regatului Unit, de ce ne-am mai ascunde dupa deget?, printul Charles s-a alaturat in 2001 corului de bocitoare care a pus pe butuci proiectul Dracula Park.

Implementarea proiectului ar fi revigorat turismul judetului Mures, ar fi fost un catalizator pentru dezvoltarea economica locala si chiar a judetelor invecinate. In plus, ar fi contribuit la scoaterea orasului Sighisoara din conul de umbra socio-economic in care s-a cufundat.

Dar in loc sa beneficiem de aceste posibiltati, ne-am trezit doar cu hectarele de stejari seculari de pe Platoul Breite sortiti pieirii, intrucat arborii au ajuns la sau se apropie de clipa mortii. Curiosii pot verifica acest lucru urcand pe Breite si nici macar ecologistii nu pot nega (ce sa mai spunem despre a stopa) o situatie iminenta.

Dupa ce ne-a aratat cu prisosinta ceea ce doar el insusi se incapatana sa vada in Dracula Park – distrugerea Sighisoarei, prin intermediul unei fundatii care a imprumutat numele unui simbol al Romaniei (Mihai Eminescu Trust), printul Charles a demarat un proiect de salvare a satelor sasesti de pe traseul Sibiu-Medias-Sighisoara-Brasov.

Proiectul este in fapt un paravan pentru derularea unor fonduri de provenienta obscura si pentru cumpararea unor case, care ar urma apoi sa fie inchiriate amatorilor de vacante agroturistice. Este un sistem care repeta la scara (inca redusa) afacerile pe care printul Charles le patroneaza in Ducatul Cornwall.

Fundatie in ilegalitate

In 2001, o fundatie, pana atunci necunoscuta publicului larg, facea furori prin impotrivirea incapatanata fata de construirea Dracula Park. Acesta urma sa fie amenajat pe Platoul Breite, aflat la 6 km de Sighisoara, in cadrul unui proiect girat de Ministerul Turismului, condus la acea vreme de catre Dan Matei Agathon.

Conexiunea dintre respectiva fundatie si Charles, printul mostenitor al tronului Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, era facuta astfel publica pentru prima oara in mod explicit. Deznodamantul acestor tribulatii a constat in abandonarea proiectului.

De atunci, MET a fost activa in viata Sighisoarei si a comunitatilor de pe traseul Sighisoara – Medias – Sibiu. Aceasta implicare nu este insa agreata de catre localnici, care sunt de parere ca reprezentantii Fundatiei, in frunte cu Printul Charles, au distrus sansa de dezoltare economica a municipiului.

ZIARUL de Mures prezinta activitatea fundatiei, in stransa legatura cu cea a printului mostenitor, asa cum nu transpare ea din comunicatele de presa.

Fundatia Mihai Eminescu Trust, prezidata de catre Jessica Douglas Home, a fost infiintata la Londra in 1987, ca o „manta” pentru dizidentii romani retrasi in Regatul Unit de teama regimului comunist si a tovarasului Nicolae Ceausescu, ex-presedintele Republicii Socialiste Romania.

In 1996, fundatia incepe sa activeze si in Romania, dar este inregistrata la Judecatoria Sighisoara doar din anul 2001.

Cu incepere din 1996, Mihai Eminescu Trust (MET) se implica activ in restaurarea si conservarea satelor germane vechi, distruse in deceniile 8-9. MET a executat primele lucrari sub supravegherea arhitectului Herman Fabini, fostul arhitect-sef al Mediasului.

Interventiile au constat, asa cum recunostea la un moment dat presedintele MET, in carpirea scurgerilor in unele biserici din Transilvania, repararea unor zidurilor cazute sau inlocuirea tiglelor de pe acoperisuri. Dupa aceasta perioada de pionierat, a demarat programul care defileaza astazi sub denumirea „Restaurarea si conservarea satelor sasesti”.

Gandit la o scara mare, proiectul nu se putea realiza fara un sprijin financiar consistent, motiv pentru care a au aparut finantatorii: David Packard, un mare filantrop american, printul Charles si Jeremy Amos, de la „Dutch Foundation”.

Ideea in jurul careia s-a coagulat proiectul a fost exploatarea la maximum a valorilor naturale, astfel incat sa apara avantaje economice pentru localnici, in conditiile prezervarii specificului cultural, istoric si natural al zonei. Pana in 2005, peste 100 de case au fost renovate, printre care si satul Viscri.

Rezultatul restaurarii acestei localitati a fost prezentat la expozitia gazduita de Institutul de Arhitectura Ion Mincu din Bucuresti.

Semne de intrebare

Inca nu este clar de unde a pornit acest interes al MET pentru comunitatile sasesti. Este, in schimb, evident apetitul reprezentantilor fundatiei pentru achizitionarea caselor din comunitatile satesti saxone, in care patrund cu scopul nobil de a reinvia traditia.

Sub masca onorabila a restaurarilor (care, trebuie spus, nu sunt profunde, ci seamana mai mult a spoiala), MET a cumparat pana in momentul de fata peste 10% din casele restaurate, adica 15.

Daca ar fi insa sa dam crezare zvonurilor alarmiste, MET este proprietara a tuturor caselor restaurate, tinand cont ca actiunea fundatiei a vizat doar interventii asupra unor locuinte parasite. Aceasta inseamna ca MET detine peste 100 de case in comunele Laslea si Danes, respectiv in orasele Sighisoara, Cisnadie si Sibiu.

Bineinteles, daca tot vorbim despre restaurari si achizitionari, ne intrebam de unde vin finantarile pentru tot ceea ce implica aceste demersuri: materiale de constructie, echipe de lucru, arhitecti, personal angajat permanent la sediul central din Sighisoara, dar si la punctul de lucru din Sibiu.

Conform presedintelui MET, Jessica Douglas-Home, principalii finantatori sunt David Packard, un filantrop american preocupat mai mult de istoria greaca antica (de altfel, pe site-ul fundatiei, MET acesta nici macar nu este amintit), respectiv Horizon Foundation din Olanda. Cuantumul exact al fondurilor obtinute de la aceste ONG-uri ramane insa sub semnul misterului.

Spunem acest lucru intrucat surse din interior sustin ca MET dispune de sume impresionante, care insa nu se regasesc in bilanturile contabile.

Bunaoara, in perioada 2001-2004 (mai putin 2003, intrcat MET fie nu a depus bilantul, fie datele erau incorecte), fundatia a avut cheltuieli totale in valoare de 17 miliarde de lei, din cei aproximativ 22 de miliarde de lei avuti la dispozitie.

Toti acesti bani ar fi fost cheltuiti pentru plata angajatilor (7 salariati conform ultimului bilant), pentru achizitionarea caselor, restaurarea lor etc.

Interesant este ca cele mai mari sume s-au dus pe cumpararea de case: din 2002, activele imobilizate evaluate la 3,6 miliarde de lei, au crescut pana in 2004 la 12 miliarde de lei (echivalentul a cel putin 20 de case in satele respective, si nu a 14, cum ne-a lasat sa credem presedintele MET).

Apoi, cu toate ca in raspunsul primit de la MET, printul Charles este amintit doar ca „patron” al fundatiei, in numeroase articole acesta apare cu titlul de finantator. Sumele care se leaga de numele printului nu sunt deloc neglijabile: la un moment dat, se mentioneaza impresionanta valoare de 30 milioane de dolari.

Discretia asupra provenientei fondurilor ar putea avea si un alt motiv: intrucat printul Charles a fost subiectul mai multor scandaluri referitoare la finantatorii ONG-urilor sale si la contabilii sai, care au fost acuzati de „contabilitate creativa” si inginerii financiare.

Donatii cu miros de carcera

Printul Charles s-a aflat in mijlocul unui scandal in anul 2001, cand cotidianul britanic The Gurdian a dezvaluit ca fundatia de binefacere a acestuia a primit donatii de la un om de afaceri turc, cu reputatie proasta.

Milionarul turc Cem Uzan, condamnat in absenta la 15 luni de inchisoare, a fost invitat la masa de mai multe ori de catre print, dupa ce a donat 400.000 de lire fundatiei de binefacere a acestuia (in 2000).

Afaceristul turc era implicat intr-un proces cu Nokia si Motorola, care l-au acuzat ca i-au imprumutat aproape trei milioane de dolari pentru a crea o companie de telefonie mobila in Turcia. Uzan nu a infiintat compania si nici nu a returnat imprumutul.

In SUA, Uzan si familia sa erau acuzati de obtinerea de bani prin santaj si de detinerea unei companii care functioneaza ilegal.

In acest an, consilierii financiari ai printului Charles au fost acuzati de „contabilitate creativa” in urma unei investigatii efectuate asupra veniturilor familiei regale, conform BBC. Ancheta a scos la iveala ca mostenitorul coroanei britanice a beneficiat anul trecut de fonduri impresionante – 11,9 milioane de lire sterline -, gratie unor inginerii financiare.

Potrivit unor surse neoficiale, milioanele de lire sterline ar fi fost transferate ilegal din conturile Ducatului de Cornwall intr-un alt cont apartinand printului. Venitul de anul trecut a fost cu 20 la suta mai mare decat in anul anterior, crestere pe care oficialii Ducatului au pus-o pe seama veniturilor suplimentare obtinute din inchirierea unor imobile.

Ancheta lansata in eter de BBC a aratat ca printul Charles mai sprijina si realizarea, in zona Sibiu-Medias-Sighisoara-Brasov, a unui proiect in valoare de 30 de milioane de dolari vizand agricultura ecologica si agroturismul, derulat prin intermediul fundatiei Mihai Eminescu Trust.

Atata doar ca acesti bani, asa cum am aratat deja, nu se regasesc nicaieri in contabilitate.

Distrugatorul

Printul Charles a anihilat, cu ajutorul fostului presedinte Ion Iliescu si a unor ONG-uri romanesti si straine, proiectul Dracula Park si s-a implicat activ in deturnarea traseului Autostrazii Transilvania, prea aproape, in viziunea sa, de satele sasesti restaurate din banii sai.

Militant activ impotriva proiectului Dracula Park, prin „altruista” protejare a cetatii Sighisoarei printul Charles si-a mascat atat interesele personale, inclusiv de natura economica, in aceasta zona, cat si pe cele legate de turismul din Marea Britanie.

Dupa ce pericolul Dracula Park a trecut, acesta fiind mutat la Snagov, printul Charles si-a vazut in continuare de propriul sau proiect, prin care turismul in zona este atent limitat. Anul trecut insa, incercarea de mentinere a zonei intr-un con de umbra, departe de turisti, a fost din nou periclitata de executia in zona a Autostrazii Transilvaniei.

Cu acel prilej, printul a sustinut ca autostrada ar primejdui existenta animalelor salbatice (sa nu uitam ca printul este un infocat vanator) si ar duce la distrugerea satelor. Asta in ciuda faptului ca autostrada aduce inclusiv turisti si este prevazuta cu panouri antifonice care neutralizeaza zgomotul.

Actiunea printului Charles apare din nou drept interesata si vizeaza tinerea la distanta de ochii curiosilor a domeniilor din zona. Ale sale si ale influentei sale sotii, Camilla.

Implicarea printului Charles ridica si alte intrebari, dar concluzia este una singura: zonele respective nu vor fi incluse niciodata in circuitul turistic de masa, ci vor ramane rezervate doar pentru distractia personala a vlastarului regal, atunci cand se plictiseste de Cornwall sau Balmoral.

Raspunsul presedintelui MET Jessica Douglas Home

8 Rep.: Cate cladiri au fost restaurate de catre Mihai Eminescu Trust in zona Sighisoara – Medias – Sibiu si in ce localitati?

J.D.-H.: In zona Sighisoara-Medias-Sibiu, Fundatia Mihai Eminescu Trust a restaurat direct (sau a finantat restaurarea a) peste 100 de cladiri, in satele: Malancrav, Floresti, Rondola, Laslea, Noul Sasesc, Biertan, Apold, Hosman, Valea Viilor si Richis, precum si in orasele Sighisoara, Sibiu si Cisnadie.

8 Rep.: Ce sume au fost cheltuite pentru actiunile de restaurare a satelor sasesti din zona mai sus mentionata potrivit evidentelor contabile?

J.D.-H.: Evidentele noastre contabile reflecta cheltuielile de ansamblu ale Fundatiei in Romania si nu sint, din pacate, defalcate pe zone. In total, de la infiintarea sa in anul 2001, Fundatia a cheltuit peste 30 miliarde lei (aprox. 1 milion dolari) in Romania.

8 Rep.: Din ce surse au fost asigurate fondurile necesare?

J.D.-H.: Sursele de venituri ale Trustului sint donatii si granturi de la organizatii si persoane fizice caritabile. Principalii nostri donatori sint fundatia Packard Humanities Institute din SUA si Horizon Foundation din Olanda.

8 Rep.: Detine MET in proprietate case in zona Sighisoara – Medias – Sibiu? Daca da, precizati-ne numarul acestora si localitatile unde sunt situate.

J.D.-H.: Fundatia MET detine 14 proprietati in zona mai sus mentionata, in localitatile: Biertan, Malancrav, Floresti, Sibiu si Sighisoara.

8 Rep.: MET s-a implicat activ in lupta impotriva construirii Dracula Park la Sighisoara, ce ati urmarit prin aceasta actiune?

J.D.-H.: Dupa studierea in detaliu a proiectului construirii Dracula Park la Sighisoara, Comitetul director al Mihai Eminescu Trust a ajuns la concluzia ca acest proiect ar fi fost daunator orasului Sighisoara.

Scopul pentru care conducerea Trustului s-a simtit datoare sa ia o pozitie publica fata de acest proiect a fost acela de a proteja Sighisoara si locuitorii sai de o initiativa dezastruoasa.

8 Rep.: Vi s-a promis de noul Guvern sprijin in derularea proiectelor privind restaurarea zonelor sasesti, ce s-a concretizat pana acum?

J.D.-H.: Fundatia MET a stabilit o buna relatie de colaborare cu o serie de ministere relevante pentru activitatea noastra: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Lucrarilor Publice si Autoritatea Nationala pentru Turism.

8 Rep.: Cati angajati are MET din Sighisoara? Dar colaboratori remunerati in baza unor contracte civile?

J.D. TH.: Fundatia MET are in acest moment 5 angajati la biroul din Sighisoara. Numarul colaboratorilor externi fluctueaza in functie de sezon. Pe linga acestia, filialele Fundatiei din teritoriu au in acest moment un numar de alti 19 angajati.

8 Rep.: Cu ce firme ati lucrat la restaurarea cladirilor din zona mai sus mentionata?

J.D.-H.: Marea majoritate a lucrarilor de restaurare au fost realizate cu muncitori din satele respective, angajati si pregatiti de catre Fundatie in tehnici de restaurare. Alte firme cu care am colaborat includ: Sibau Const srl, Craft House srl, Atelier 90 srl, Avaza srl si altele.

8 Rep.: A fost verificata vreodata Fundatia Mihai Eminescu Trust de catre organele de control romanesti, respectiv de catre cele britanice? A fost MET vreodata subiectul vreunei anchete privind inginerii financiare?

J.D.-H.: Organele de control romanesti au efectuat verificari de rutina ale activitatii Fundatiei MET. Nu am fost niciodata subiectul vreunei anchete privind inginerii financiare.

8 Rep.: Cunoasteti scandalul financiar in care au fost implicati contabilii din Marea Britanie ai Printului Charles legat de Ducatul Cornwall?

J.D.-H.: Nu sintem la curent cu situatia financiara sau contabila a Printului Charles. Activitatea Mihai Eminescu Trust este total separata de cea a Printului Charles, Alteta Sa fiind doar patron regal onorific al fundatiei noastre.

Charles si spionajul

Printul Charles s-a intalnit in 1998 la Sibiu (in prima sa vizita in Romania), cu staff-ul „Geo Strategies”, o societate straina care are obiect de activitate culegerea de informatii geo-strategice „. O intalnire suspecta daca ne gandim ca Armata Marii Britanii e direct subordonata Coroanei si nu Parlamentului.

Firma a fost implicata in transmiterea de secrete militare de la Sibiu, primind de la un ofiter MApN documente – catalogate „Strict Secret” – contra sumei de 2.000 USD.

Daniela Florea si William Snowdon Metcalf, reprezentanti ai Geo Strategies, ar fi cumparat documentele, ce erau evaluate pe piata de spionaj la aproximativ 1.000.000 USD tinand cont ca sunt de o mare importanta strategica pentru Romania, si le-ar fi trimis la Londra.

Interesant este ca dintre localitatile care au constituit domeniul de activitate al firmei, multe dintre ele sunt si in sfera de interes a printului: Brasov, Medias, Sibiu si Targu Mures, ceea ce ne duce cu gandul la documentarea pe care firma sibiana ar fi putut-o efectua pentru print si pe care este posibil ca acesta sa-si fi intemeiat apoi achizitiile.

Fumigene

MET a declarat in ultimii trei ani, dupa ce reprezentantii sai, in frunte cu printul Charles, au pus serios umarul la mutarea Dracula Park, ca va sprijini reabilitarea cetatii Sighisoarei. Lucru care nu s-a intamplat. De altfel, promisiunile reformulate si in 2005, ca la jumatatea anului va incepe reabilitarea, au ramas simple vorbe.

Crezul

MET se lupta sa introduca turismul limitat intr-o maniera care minimalizeaza impactul turismului, dar aduce beneficii directe comunitatii. (de pe site-ul MET)

Subversiva Camilla

Camilla Parker Bowles, actuala sotie a printului Charles, pare a fi principalul sfatuitor al printului mostenitor in problema satelor sasesti din zona Sighisoarei si Medias – Sibiu.

Iubitoare de intrigi, Camilla, ducesa de Cornwall, pare sa fie cea care a vrut liniste in tara noastra, departe de ochii ziaristilor pe care printul ii detesta.

Avida de bani si putere, Camilla isi satisface, prin infiintarea domeniilor, inclusiv a celor de vanatoare, nevoia de a fi adulata, respectiv servita, asa cum nu i s-a intamplat din cauza printesei inimilor, Diana, fosta sotie decedata a printului.

Legaturile Casei Regale cu Muresul

Prezenta destul de frecventa in ultimii 10 ani a Printului Charles in Romania a ridicat numeroase semne de intrebare privind natura interesului sau fata de tara noastra si, indeosebi, fata de Transilvania.

Dincolo de interesele obscure si partizane fata de regatul al carui rege va fi la moartea Reginei Elisabeta a II-a, pe care le vom trata separat, ziaristii sustinuti de specialisti au lansat si alte ipoteze, printre care inrudirea familiei regale britanice fie cu vechile case nobiliare maghiare din Ardeal, fie chiar cu Vlad Tepes.

Istoricul clujean Tudor Salagean de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, specialist in medievalistica, a descoperit ca familia regala britanica se trage din Manastireni.

Apoi, la Sangeorgiu de Padure, in cripta bisericii reformate, isi doarme somnul de veci contesa Claudine Rhedey de Hohenstein, stra-strabunica actualei regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Aceasta era sotia contelui Alexander von Wurtemberg, fiind stramosii in linie directa ai actualei suverane britanice.

De asemenea, un cotidian norvegian, Dagbladet, a publicat in 1998 un articol in care se afirma ca membrii Familiei Regale britanice sunt urmasi directi ai lui Vlad Tepes, arborele genealogic mergand direct pana la 1500, cand domnitorul roman se afla pe tron.

Regina Mary, sotia Regelui George al V-lea, este direct descendenta lui Vlad Tepes, prin parintii sai de origine austriaca. Dezvaluirile despre descendenta romaneasca a Familiei Regale britanice au aparut si in volumul „Radacinile celor bogati si puternici”, al istoricului englez Robert Davenport.

Dincolo de incercarile istoricilor de a gasi conexiuni ale Casei Regale britanice cu Romania, cea mai credibila legatura ramane inrudirea prin regina Maria, nepoata a Reginei Victoria.