Sari direct la conținut

Science Report: Lumea era mult mai interconectată în Antichitate decât vă imaginați. Paleontologii mai și greșesc, dar e frumos că recunosc. Alimentele super procesate vă prostesc

HotNews.ro
mumificare, Foto: NIKOLA NEVENOV / AFP / Profimedia
mumificare, Foto: NIKOLA NEVENOV / AFP / Profimedia

​Lumea era mult mai interconectată în Antichitate decât vă imaginați ● Paleontologii mai și greșesc, dar e frumos că recunosc ● Alimentele super procesate vă prostesc

Lumea era mult mai interconectată în Antichitate decât vă imaginați

Descoperirea în anul 2016, în Saqqara, a unui atelier de mumificări vechi de 2.500 de ani s-a dovedit o adevărată lovitură, în sensul bun al cuvântului, pentru egiptologii de pretutindeni. Și asta pentru că descoperirea a venit cu niște informații inedite, care ne fac să ne gândim de două ori când mai vorbim despre lumea egiptenilor antici.

În primul rând, gradul de conservare excelent al atelierului și al inventarului prezent acolo a permis specialiștilor să afle nu doar cum arăta o incintă de genul acesta, dar și să descopere ce substanțe se foloseau în procesul mumificării și, mai ales, cum. Nici nu era prea greu, între noi fie vorba, din moment ce vasele cu tot felul de substanțe aveau nu doar denumirea inscripționată pe ele, ci și partea din organism unde ar fi trebuit folosită. Nu e chiar un manual de instrucțiuni, dar nici pe departe nu e.

Ce a surprins, a fost că unele vase erau inscripționate cu denumiri care se regăseau și în alte texte egiptene, dar care nu își găsiseră o traducere. Spre exemplu, „antiu”. Nimeni nu știa ce e asta, până nu s-a analizat compoziția unui vas inscripționat astfel. A reieșit că era o substanță bazată de grăsime animală, ulei de cedru, rășină de ienupăr și altele încă neidentificate. Ocazie cu care specialiștii și-au putut îmbogăți gama de cunoștințe privitoare la procesul mumificării.

Deosebit de interesant s-a dovedit însă conținutul unor vase care conțineau rășini de la arbori care cresc exclusiv în sud-estul Asiei, respectiv prin Filipine. Acum, faptul că astfel de rășini erau folosite la mumificări ne arată nouă niște aspecte extrem de interesante. Primo, că egiptenii le învățaseră de ceva vreme calitățile, nu doar de 2.500 de ani, de le foloseau astfel.

Secundo, că aveau o sursă constantă și consistentă de aprovizionare, fix din aceleași motive. Nu în ultimul rând, că deși un comerț între regiuni precum Egiptul Antic și Filipine părea puțin probabil, iată că el nu doar că exista, ba chiar avea o tradiție. Și dacă nici asta nu ne arată că lumea de acum cel puțin 2.500 era extrem de interconectată, mult mai activă și mai dispusă la schimburi, atunci nu știm ce ar putea-o face.

Paleontologii mai și greșesc, dar e frumos că recunosc

A greși e omenește. Sau, dacă preferați, numai cine nu muncește nu greșește. Este și cazul unei echipe de paleontologi americani de la Universitatea din Oregon, paleontologi care acum doar doi ani anunțau o descoperire de excepție în India, respectiv primul animal ediacaran descoperit vreodată în zona asta a lumii. Să vă explicăm!

Ediacaranul este o eră geologică relativ nou definită (n.r – 1990), care precede Cambrianul (acum 538,8 – 485,4 milioane de ani). Și nu doar că precede Cambrianul, dar a schimbat și concepțiile cu privire la așa numita Explozie a Vieții Complexe. Mai exact, după mai bine de un secol și jumătate, originile vieții complexe au fost trimise mai devreme, în Ediacaran, nu în Cambrian.

O altă particularitate a Ediacaranului este prezența unor forme unice de viață, animale nevertebrate cu un aspect bizar, asemănătoare la o primă vedere cu plantele. Una dintre aceste forme de viață, emblematică pentru Ediacaran, a fost Dickinsonia, o creatură asemănătoare unei frunze, și ale cărei dimensiuni variau de la câțiva milimetri, până la 1,4 metri.

Fix o astfel de formă de viață fosilă au anunțat și paleontologii americani că au descoperit pe peretele unei peșteri, în 2020, un unicat pentru India. Problema a fost că o reanalizare a fosilei, una efectuată de o echipă mixtă americano-indiană, a arătat că mare parte a fosilei dispăruse, de parcă fusese ștearsă cu buretele, ceea ce chiar era bizar în cazul unei fosile.

La o analiză mai atentă, paleontologii și-a dat seama că primul studiu (apropo, publicat în Nature), se afla într-o gravă eroare. Ceea ce se semnalase inițial ca fiind o formă de viață de acum 550 de milioane de ani era, în fapt, doar urma unui stup sălbatic de albine, unul format în perioada modernă. Asta e, se mai întâmplă.

Important e că oamenii și-au recunoscut greșeala. Au încercat ei să dreagă busuiocul și să îi scoată cât de cât bine pe cei care dăduseră grav cu bățul în baltă, spunând că analiza rocilor arată că ele au o vârstă de un miliard de ani, dar asta nu ne coafează prea tare, din moment ce singurele urme de viață de pe ele sunt de la insecte din zilele noaste.

Alimentele super procesate vă prostesc

Dacă ați făcut tema copilului și s-a întors ăla mic de la școală cu o notă mai mică decât dacă ar fi făcut-o singur, s-ar putea să aveți o problemă. Ia verificați voi ce tip de alimente consumați! Dacă aveți o dietă bogată în alimente super procesate, s-ar putea ca de acolo să vi se tragă. Asta o spun mai mulți specialiști nu doar în diete, ci și în studiul creierului uman.

Și, mai zic ei, alimentele super procesate ar fi cauza multor neajunsuri pentru creierul vostru. Spre exemplu, alimentele astea super procesate (chipsurile, margarina, băuturile energizante, așa numitele nuggets sau stickuri de pui și pește, supe instant, cereale îndulcite șamd.) sunt bogate în zaharuri, lipide și sare, dar au și un conținut scăzut de fibre și substanțe nutritive.

Bașca, sunt pline de aditivi, coloranți artificiali, arome sintetice și altele asemenea, de o să vă mumificați mai ceva ca Ramses al II-lea. Și nu asta ar fi problema, că vă mumificați voi de la atâtea chimicale, că poate oricum nu vă mai pasă. Ideea este că toate substanțele alea, ingerate, duc la scăderea capacității voaste intelectuale. Păi, de unde să își ia și creierul hrana necesară? Din chipsuri?

Un studiu recent realizat pe 72.000 de participanți din Marea Britanie a arătat clar, negru pe alb, efectele menționate. Din cei chestionați, unii consumau cu precădere alimente super procesate, alții nu. Din cei cu mâncarea super procesată, 1 din 120 a ajuns să fie diagnosticat cu demență senilă în decurs de doar 10 ani. Ceea ce nu e cazul la restul, unde doar unul din 170 a fost diagnosticat astfel.

Între noi fie vorba, doar consumul pe scară largă al unor astfel de produse și nu prea e un semn al unei inteligențe sporite, semn că s-ar putea să vă agitați degeaba. Dar, dacă vreți să vă fie bine la bătrânețe și să nu mai luați note mai mici decât juniorul, alegeți o dietă mai sănătoasă. Aia mediteraneeană, adică nuci, pește, ulei de măsline, legume, lactate etc., cică ar fi crème de la crème.

Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.

Sursa foto: profimediaimages.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro