Sari direct la conținut

Descoperirea de apa pe Marte starneste noi sperante de gasire a vietii pe Planeta Rosie / Prima misiune umana, la orizontul anilor 2030

HotNews.ro
Scurgeri de apa pe versantii lui Marte, Foto: NASA
Scurgeri de apa pe versantii lui Marte, Foto: NASA

Descoperirea de apa pe Marte, anuntata luni de NASA, trezeste noi sperante de descoperire a vietii pe Planeta Rosie si ar putea constitui o pretioasa resursa pentru o viitoare misiune umana si, de ce nu, o colonizare, scrie AFP.

„Avem acum posibilitatea de a merge pe Marte pentru a gasi, eventual, viata”, a declarat John Grunsfeld, administrator adjunct al NASA.

„Cred ca asta va stimula inginerii nostri si oamenii de stiinta pentru a investi in instrumente capabile sa detecteze viata”, a adaugat fostul astronaut.

„Avem capacitatea sa mergem pe Marte pentru a studia aceste intrebari privind viata si pentru a le raspunde. Nu mai e o chestiune abstracta, ci concreta”, a spus si Jim Green, seful pentru stiinte plantare la NASA.

Acesti oameni de stiinta au explicat ca posibilitatea unei vieti microbiene pe Planeta Rosie este „foarte mare” si ca exista probabil panze de apa subterane.

„Pentru mine, probabilitatea unei vieti microbiene pe suprafata lui Marte este foarte ridicata”, considera Alfred McEwen, cercetator la Universitatea din Arizona si principalul responsabil al sistemului de captare de imagini (HiRISE) de la bordul sondei americane care a efectuat aceasta descoperire.

Aceasta viata nu ar putea, probabil, sa existe decat in subsol, deoarece suprafata lui Marte este inospitaliera, cu raze ultraviolete ale Soarelui care distrug orice forma de viata pe care o cunoastem in prezent, explica acesti astronauti, invocand slaba densitate a atmosferei martiene, formata in proportie de 95% din CO2, care nu ofera nicio protectie.

Michael Myer, responsabil stiintific al programului de explorare a planetei Marte la NASA, a precizat ca nu se stie de unde provine aceasta apa responsabila de urmele care apar pe pantele abrupte ale lui Marte in timpul sezoanelor mai putin reci, inainte de a disparea, cand temperaturile scad. Acest fenomen a fost observat pentru prima oara in 2011.

Apa subterana?

Apa ar putea sa se gaseasca in subsolul lui Marte, deoarece nu ploua aici, a aratat acesta, si este „imperativ” sa se identifice alte locuri mai accesibile unde se produce acest fenomen, precum si cautarea de surse subterane de apa.

„Banuim doar ca aceste locuri exista deoarece avem cateva indicii stiintifice care ne lasa sa credem asta”, a spus John Grunsfeld, care a adaugat ca este vorba de „o cale de explorare fascinanta in viitor”.

Daca exista suficienta apa pe Marte, ar putea fi posibila cultivarea de plante in interiorul unor sere, spune fostul astronaut. Avand in vedere ca aceste plante folosesc dioxidul de carbon, generand oxigen, ar putea fi un mecanism util pentru viitorii exploratori, prin producerea de hrana si un mediu respirabil.

Responsabilii NASA sunt increzatori in capacitatile viitoarelor misiuni de explorare prevazute in urmatorii cinci ani, pentru a smulge si mai multe secrete Planetei Rosii.

Astfel, NASA va lansa in martie 2016 un vehicul de explorare denumit InSight, care va permite pentru prima oara explorarea subsolului planetei. Acest instrument „ar putea descoperi straturi acvifere, ceea ce ar reprezenta un enorm pas inainte” pentru pregatirea resurselor necesare viitoarelor misiuni umane, a explicat John Grunsfeld.

Agentia Spatiala Europeana (ESA), in cadrul viitorului sau program ExoMars, prevede sa lanseze in 2016 o sonda care sa orbiteze in jurul lui Marte, urmata, in 2018, in colaborare cu Rusia, de un robot si o platforma de explorare la suprafata planetei. Obiectivul este detectarea de metan si de alte semne de activitate biologica.

In fine, in 2020, Statele Unite vor trimite un nou robot de explorare, similar cu Curiosity, dar mult mai sofisticat, pentru a preleva esantioane de sol martian care sa fie aduse pe Terra.

Agentia spatiala americana are in vedere o prima misiune umana spre Planeta Rosie la orizontul anilor 2030.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro