LIVE Război în Ucraina, ziua 882: Recentele cuceriri ale Moscovei nu i-au oferit un avantaj operațional / Atacuri rusești în Ucraina, alertă în România / Portul Ismail, lovit de drone
Autoritățile române au emis un mesaj RO-Alert în timpul nopții pentru nordul județului Tulcea, după ce mai multe drone au fost observate în apropiere de granița țării noastre. În Ucraina au fost mai multe alerte aeriene ce vizau mai multe regiuni.
SINTEZA ZILEI
- Dacă Rusia îşi continuă în acelaşi mod atacurile asupra Ucrainei, este posibil ca forţele sale să aibă nevoie de cinci ani pentru a-şi „croi drum” către obiectivul minim de a cuceri complet doar cele patru regiuni pe care pretinde că le-a cucerit
- Ministerul rus al apărării a afirmat miercuri că a ridicat un avion de luptă Su-27 pentru a escorta două avioane de luptă britanice Typhoon și un avion de recunoaștere RC-135 deasupra Mării Negre
- Rusia consolidează Podul Kerci din peninsula anexată Crimeea, scrie miercuri portalul Krym Realii, citând martori oculari
- Deși peste 50 de țări au impus sancțiuni Rusiei după invadarea Ucrainei și au impus controale la export, companiile vestice încă furnizează părți componente pentru rachetele și dronele folosite de Monsova în atacurile asupra Ucrainei
- Forțele armate ale Ucrainei au anunțat marți, 23 iulie, că o nouă unitate a sa de soldați se află în Marea Britanie, militarii fiind antrenați cum să folosească una dintre cele mai eficiente arme de pe câmpul de luptă – lansatoarele portabile de rachete Starstreak
- „Piața Europei” din Moscova, redenumită „Piața Eurasiei” de către primar, pentru a reflecta „un concept geografic mai larg”
- Atunci când oficialii de la Budapesta vorbesc despre pace în Ucraina aceștia nu se referă la o capitulare
- Statele UE au convenit să aloce 4,2 miliarde euro pentru reconstrucția Ucrainei
Cele mai importante evenimente legate de războiul din Ucraina, ziua 882, LIVETEXT:
„Piața Europei” din Moscova, redenumită „Piața Eurasiei” de către primar, pentru a reflecta „un concept geografic mai larg”
Autoritățile de la Moscova au schimbat miercuri numele „Pieței Europei” din capitală în „Piața Eurasiei”, pe fondul înrăutățirii relațiilor Rusiei cu Occidentul din cauza invaziei pe scară largă din Ucraina, informează publicația independentă The Moscow Times.
Piața Europei, situată în fața gării Kievski, în zona Dorogomilovo din districtul administrativ de vest al orașului, a fost inaugurată în 2002 ca parte a unui proiect comun ruso-belgian care simboliza unitatea europeană.
Rușii ar fi început să consolideze podul Kerci din Crimeea
Rusia consolidează Podul Kerci din peninsula anexată Crimeea, scrie miercuri portalul Krym Realii, citând martori oculari, potrivit The Kyiv Independent.
Podul leagă Rusia continentală de peninsula Crimeea și reprezintă de mult timp o rută de aprovizionare crucială pentru armata rusă în Ucraina.
Construcția podului lung de 19 kilometri a început după anexarea peninsulei în 2014 și a fost finalizată în 2018.
Podul a fost grav avariat de atacurile ucrainene din octombrie 2022 și iulie 2023. În urma acestor atacuri, oficialii proruși numiți la conducerea peninsulei au fortificat podul cu bariere subacvatice.
O macara plutitoare a fost observată în Strâmtoarea Kerci, iar numărul de barje pentru a proteja podul de dronele navale ucrainene a crescut, menționează Krym Realii.
Autoritățile proruse din Crimeea închid în mod regulat traficul pe pod, pe fondul relatărilor despre explozii și atacuri cu drone.
Potrivit marinei ucrainene, distrugerea podului Kerci nu ar mai avea același efect acum, deoarece Rusia îl mai folosește rareori, în prezent, în scopuri militare. Vasil Maliuk, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), nu a exclus faptul că Rusia ar putea încerca să utilizeze din nou această structură pentru aprovizionarea cu arme după ce va fi complet restaurată.
Alternativa Rusiei la Podul Kerci, o cale ferată între orașul-port Rostov-pe-Don și Crimeea ocupată, ar putea reprezenta o „problemă serioasă” pentru Kiev, a afirmat anterior șeful serviciilor de informații militare ucrainene, generalul Kirilo Budanov.
Dacă Rusia îşi continuă în acelaşi mod atacurile asupra Ucrainei, este posibil ca forţele sale să aibă nevoie de cinci ani pentru a-şi „croi drum” către obiectivul minim de a cuceri complet doar cele patru regiuni pe care pretinde că le-a anexat (Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie), în timp ce pierderile umane suferite s-ar putea ridica la 1,8 milioane de soldaţi, morţi şi răniţi, spune noul șef al armatei britanice, potrivit Sky News.
Armata ucraineană: Situația din Pokrovsk este „tensionată și dificilă”
Luptele în direcția orașului Pokrovsk din regiunea Donețk sunt „tensionate și dificile”, a anunțat miercuri armata ucraineană, potrivit The Kyiv Independent.
Forțele ruse încearcă să străpungă apărarea ucraineană din zonă, iar sectorul de lângă Pokrovsk, în partea de vest a regiunii Donețk, a devenit cea mai fierbinte parte a frontului.
Moscova aruncă în luptă resurse semnificative pentru a străpunge spre acest centru logistic cheie, a precizat, anterior în cursul zilei, un purtător de cuvânt al grupului de forțe Khortytsia, pentru publicația citată.
Într-o postare ulterioară pe Telegram, grupul de forțe Khortytsia a transmis că situația este „tensionată și dificilă”, dar că forțele ucrainene „continuă cu curaj să-și mențină pozițiile defensive”.
„Se iau măsuri pentru a respinge inamicul de acolo. Luptele continuă”, a adăugat acesta.
Comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a afirmat anterior în cursul acestei săptămâni, că trupele ruse continuă să avanseze spre Pokrovsk, în ciuda pierderilor grele suferite.
De asemenea, se pare că trupele Moscovei încearcă să dezvolte o ofensivă la vest de orașele ocupate Avdiivka și Marinka, pentru a se îndrepta spre Pokrovsk și Kurakhove.
Rusia a capturat Marinka în decembrie 2023 și Avdiivka două luni mai târziu, după ce ambele orașe au fost în mare parte distruse în urma unor lupte grele.
„Rusia a aruncat o mulțime de forțe în capturarea satului Ocheretyne, astfel încât să poată folosi autostrada Pokrovsk-Kostiantynivka de acolo” pentru a captura această rută vitală, a declarat Voloșin, purtătorului de cuvânt al grupului de forțe Khortytsia, responsabil de apărarea acestui sector de front.
În ultimele 24 de ore, Rusia a pierdut 329 de soldați, în total, și 14 unități de echipament, inclusiv un avion de atac Su-25 și un tanc, potrivit purtătorului de cuvânt. Un alt tanc și șase piese de artilerie au fost grav avariate, a adăugat el.
Atunci când oficialii de la Budapesta vorbesc despre pace în Ucraina aceștia nu se referă la o capitulare, a afirmat miercuri, în prima zi a lucrărilor Universităţii de Vară „Tusvanyos”, de la Băile Tuşnad, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului Ungariei, Németh Zsolt, care consideră că viitorul democratic european al Ucrainei este posibil doar dacă se ajunge la armistiţiu în cel mai scurt timp, informează Agerpres.
Strategii NATO au identificat mai multe domenii în care alianța trebuie să își rezolve rapid carențele, printre acestea aflându-se apărarea antiaeriană, rachetele cu rază lungă, numărul de trupe, muniția și problemele logistice, arată o analiză Reuters. Rezolvarea problemelor se poate face însă numai prin creșterea cheltuielilor militare, un lucru încă dificil de realizat.
VicepremierulUcrainei, Olha Stefanișina, a mulţumit României pentru susţinerea acordată, inclusiv în procesul de aderare la Uniunea Europeană, menţionând că extinderea europeană reprezintă o garanţie de securitate.
Precizările au fost făcute în cadrul unei declaraţii de presă comune alături de ministrul român al Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, şi viceprim-ministrul Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, în marja Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române.
Olha Stefanișina a precizat că procesul de aderare trebuie să constituie „o forţă motrice” pentru viitorul Europei. Totodată, pentru Ucraina, procesul de integrare europeană „reprezintă principala garanţie de securitate în realitatea postbelică”.
„În timp ce ne luptăm împotriva agresiunii ruseşti, ne gândim şi la extinderea europeană, ca o garanţie de securitate. După ce am parcurs încă o etapă, ne-am dat seama că nu e suficientă dorinţa politică şi sprijinul politic. Orice dorinţă politică trebuie să fie susţinută de contribuţia sutelor de instituţii din Ucraina. Suntem recunoscători că România ne-a oferit un sprijin deosebit: sprijin tehnic, asistenţă, expertiză. Ne-a ajutat foarte mult, astfel încât să mergem mai departe cu sarcinile noastre. Rămâneţi fără grijă: atâta vreme cât voi spuneţi că sprijiniţi Ucraina, Ucraina nu va fi niciodată în postura de a nu vă împlini aşteptările. Noi vom rezista. Rezistăm, am rezistat şi vom rezista împreună într-o Uniune mai puternică, mai unită”, a spus vicepremierul ucrainean, potrivit Agerpres.
Olha Stefanișina a subliniat că pentru Ucraina este „foarte importantă” susţinerea arătată de România şi Republica Moldova la nivel european.
„Este foarte important că România a sprijinit mereu prioritizarea sprijinului militar. Salutăm declaraţia de la Berlin pentru apărarea aeriană a Ucrainei. (…) Implicaţiile fiecărei decizii de sprijinire a Ucrainei sunt enorme. Agresiunea este, din nefericire, foarte vizibilă şi sperăm ca în viitorul apropiat să luăm cuvântul la următoarele reuniuni ale diplomaţilor ucraineni sau diplomaţilor români şi să vorbim despre ce s-a întâmplat; adică să se fi terminat războiul”, a adăugat ea.
Deși peste 50 de țări au impus sancțiuni Rusiei după invadarea Ucrainei și au impus controale la export, companiile vestice încă furnizează părți componente pentru rachetele și dronele folosite de Monsova în atacurile asupra Ucrainei, inclusiv asupra spitalului de copii din Kiev lovit la începutul acestei luni, spune Elina Ribakova, cercetător principal la Institutul Peterson pentru Economie Internațională și directorul programului Internațional al Școlii de Economie din Kiev, într-un articol de opinie publicat în Financial Times.
Statele UE au convenit să aloce 4,2 miliarde euro pentru reconstrucția Ucrainei
Ambasadorii statelor membre pe lângă Uniunea Europeană (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi, COREPER) au convenit miercuri alocarea a 4,2 miliarde de euro pentru a ajuta la reconstrucţia Ucrainei, scrie agenția germană de presă DPA.
Decizia a fost anunţată pe platforma X de guvernul Ungariei, ţară care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
Banii vor fi îndreptaţi spre scopuri civile, precum reconstruirea infrastructurii, şi provin dintr-un program UE de sprijin multianual propus iniţial de Comisia Europeană, care a recomandat alocarea fondurilor cu puţin timp înaintea deciziei COREPER.
Întrucât decizia a fost luată la nivel diplomatic, în principiu încă este nevoie de aprobarea la nivel politic din partea miniştrilor, notează Agerpres.
Programul UE de sprijin prevede un ajutor financiar de 50 de miliarde euro eşalonat pe patru ani. Aproximativ 33 de miliarde de euro din acest program vor fi credite, iar restul vor fi granturi, fonduri ce nu trebuie să fie rambursate. În afară de reconstrucţia infrastructurii (linii de înaltă tensiune, şosele, poduri), banii vor contribui şi la menţinerea plăţii salariilor şi pensiilor, la funcţionarea spitalelor şi şcolilor şi la cazarea persoanelor strămutate din cauza războiului.
Forțele armate ale Ucrainei au anunțat marți, 23 iulie, că o nouă unitate a sa de soldați se află în Marea Britanie, militarii fiind antrenați cum să folosească una dintre cele mai eficiente arme de pe câmpul de luptă – lansatoarele portabile de rachete Starstreak, scrie The Kyiv Independent.
Ministerul rus al apărării a afirmat miercuri că a ridicat un avion de luptă Su-27 pentru a escorta două avioane de luptă britanice Typhoon și un avion de recunoaștere RC-135 deasupra Mării Negre, relatează Reuters.
Tatiana Bakalciuk, cea mai bogată femeie din Rusia, a anunțat miercuri că divorțează de soțul ei după ce acesta a apelat la ajutorul liderului cecen Ramzan Kadîrov pentru a se opune unei afaceri care are binecuvântarea președintelui Vladimir Putin, relatează The Moscow Times.
Serviciile bancare, telefonia mobilă şi internetul din Rusia, perturbate de hackeri din serviciile militare ucrainene de informații
Informaticieni experţi din serviciile de informaţii militare ucrainene au perturbat marţi sistemele bancare, telefonia mobilă şi internetul din Rusia, informează agenția DPA.
Conform presei ucrainene, care citează surse din domeniul informaţiilor, atacul a avut loc marţi dimineaţa, iar miercuri sectoarele respective erau din nou funcţionale.
Clienţilor ruşi le-a fost întrerupt temporar accesul la serviciile bancare online şi la plăţile cu cardul, timp de câteva ore. În aplicaţiile bancare ruseşti, ei au văzut un anunţ privind o defecţiune de sistem, cu precizarea că aceasta va fi remediată cât mai curând posibil, potrivit Agerpres.
Serviciile secrete ucrainene anunţă frecvent atacuri online împotriva resurselor ruseşti, însă nu au reuşit o operaţiune de amploarea celei din decembrie anul trecut împotriva operatorului de telefonie mobilă Kyivstar din Ucraina, care a fost blocat timp de câteva zile.
Construcția fabricii de muniții din Ucraina, împreună cu Rheinmetall, intră în linie dreaptă
Producătorul de arme Rheinmetall a anunțat pe 24 iulie că a primit un ordin de la guvernul ucrainean de a începe construcția unei fabrici de muniții în Ucraina, la câteva luni după ce Ucraina și compania germană au semnat un memorandum de intenții privind crearea unei asocieri în participațiune. Asta, în contextul în care CEO-ul Rheinmettal a fost vizat de un complot al Rusiei de a-l asasina.
Militarii ruși care luptă în Ucraina sunt profund nemulțumiți de o lege adoptată de Duma de Stat și amenință că nu vor respecta interdicția privind folosirea smartphone-urilor pe front pe care au votat-o deputații de la Moscova, relatează Lenta, unul dintre cele mai populare site-uri de știri din Rusia.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a spus în timpul unei întrevederi pe care a avut-o miercuri la Guangzhou cu omologul chinez Wang Yi, că Ucraina s-a declarat gata pentru dialog și negocieri cu Rusia pentru obținerea păcii, se menționează într-o declarație publicată pe site-ul Ministerul chinez de Externe. Kievul nu a comentat încă public privind acest anunț și nicio nu a confirmat veridicitatea lui, relatează publicația independentă rusă Meduza.
Comisia Europeană nu ajută țările din sud-estul Europei să-și reducă dependența de petrolul și gazul rusesc și, mai mult, chiar le îngreunează eforturile. Acuzațiile vin din partea ministrului maghiar de Externe, Peter Szijjarto, și au fost lansate într-o conferință organizată la București de Departamentul de Energie al SUA, Ministerul Energiei din România şi Atlantic Council.
Recentele cuceriri ale Moscovei nu i-au oferit un avantaj operațional
Serviciul de securitate din Georgia a anunțat miercuri că investighează un complot pentru asasinarea miliardarului Bidzina Ivanișvili, președintele de onoare al partidului de guvernământ, presa locală relatând că unii suspecți au legături cu Ucraina, scrie Reuters.
Cel puţin o persoană a fost ucisă şi altele rănite în Harkov, unde s-au auzit mai multe explozii, după un atac rusesc cu rachete.
Potrivit primarului oraşului, o primă lovitură a vizat zona industrială, în timp ce a doua rachetă a lovit o zonă privată, unde a izbucnit un incendiu la o casă şi o persoană a decedat. Mai multe maşini au fost, de asemenea, avariate, scrie News.ro.
Recentele progrese ale Rusiei pe câmpul de luptă sunt doar unele de natură tactică și nu au oferit Moscovei un avantaj operațional, a declarat miercuri comandantul armatei ucrainene Oleksandr Sîrski, într-un interviu acordat The Guardian.
Mai mult, în ciuda momentelor dificile pe care le traversează Ucraina, el a asigurat că Kievul va câștiga războiul și că știe și cum se va întâmpla acest lucru.
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a discutat mai bine de trei ore cu omologul său chinez Wang Yi miercuri în orașul Guangzhou, a declarat pentru Reuters o sursă din delegația ucraineană.
„Aceasta a fost o conversație foarte profundă și concretă”, a spus sursa, adăugând că discuțiile au continuat mai mult decât era planificat.
Parlamentul ucrainean a prelungit legea marţială existentă şi mobilizarea cu încă trei luni, până la începutul lui noiembrie, o decizie care era aşteptată, a informat marţi presa ucraineană, citând membri ai parlamentului, potrivit DPA
O majoritate clară a votat în favoarea legilor introduse de preşedintele Volodimir Zelenski, conform relatărilor, notează Agerpres.
Ambele măsuri urmau să expire pe 12 august.
Legea marţială a fost impusă în ţară şi mobilizarea a fost ordonată după invazie. De atunci, bărbaţii recrutaţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani, pot părăsi ţara numai în cazuri excepţionale.
În acelaşi timp, într-o nouă încercare de a întări campania defensivă a ţării, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina lucrează la dezvoltarea şi construirea propriilor rachete cu rază lungă de acţiune.
„Programul nostru de rachete arată un impuls bun şi, chiar dacă este o sarcină dificilă, ne apropiem treptat de posibilitatea de a folosi propriile rachete, şi nu doar de a ne baza pe rachetele furnizate de partenerii noştri”, a spus el în discursul său video nocturn.
El a afirmat că Ucraina trebuie să se gândească la „propriile soluţii, propriile opţiuni”, chiar dacă se bazează pe sprijinul militar occidental pentru a lupta împotriva forţelor ruseşti invadatoare.
România a ridicat de la sol avioane de luptă F-16
Două avioane de luptă F-16 au fost ridicate de la sol de Forțele Aeriene Române în timpul nopții, după ce Rusia a lansat un nou atac cu drone care au vizat „obiective din Ucraina”, în apropiere de frontiera cu țara noastră, a informat MApN printr-un comunicat de presă. O echipă a ministerului caută posibile resturi de vehicule aeriene fără pilot într-o localitate tulceană aflată peste Dunăre, la 300 de metri de Ismail, orașul din țara vecină vizat de loviturile Moscovei.
Un vehicul Toyota Land Cruiser a explodat lângă o clădire rezidențială de pe strada Sinyavinskaya, în nordul Moscovei, când un bărbat și o femeie au urcat în el. Ambii au fost răniți, au declarat serviciile de urgență pentru TASS. Potrivit ministerului rus de Interne, explozia a fost cauzată de detonarea unui dispozitiv necunoscut, relatează Reuters.
Guvernul Japoniei a protestat miercuri faţă de sancţiunile impuse de Moscova mai multor oameni de afaceri japonezi de la companii precum Toyota sau Rakuten, cărora le-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Rusiei pentru sprijinul acordat Ucrainei, informează EFE și Agerpres.
Apărarea aeriană a Ucrainei a doborât 17 din cele 23 de drone de atac, precum și opt drone de recunoaștere lansate de Rusia în atacul din timpul nopții, au anunțat Forțele Aeriane ucrainene.
Conform sursei citate, forțele ruse au folosit, de asemenea, două rachete în atacul lor nocturn asupra Ucrainei, informează Reuters.
Rușii au atacat portul Ismail. Alertă aeriană în Tulcea
Moscova a atacat cel mai mare port al Ucrainei aflat la Dunăre.
Un atac cu drone rusești în cursul nopții a avariat infrastructura portuară și o clădire rezidențială, rănind trei persoane, în orașului portuar Ismail din sudul Ucrainei, au declarat autoritățile locale, citate de Reuters.
Oficialii ucraineni din Ismail au declarat pe Facebook că salvatorii lucrează pentru a înlătura consecințele atacului.
Autorităţile au emis, în noaptea de marţi spre miercuri, un mesaj RO-Alert în nordul judeţului Tulcea, după ce au fost observate mai multe drone care se apropiau de graniţă, transmite News.ro. Au fost înregistrate 10 apeluri la 112 din cauza sunetului produs de explozii.
O fregată înarmată cu rachete vietnameză a ajuns în portul rus Vladivostok într-o „vizită de afaceri”, a anunțat miercuri serviciul de presă al Flotei ruse din Pacific, conform presei de stat citată de Reuters.
Un rus suspectat de „organizarea de evenimente care ar putea duce la o destabilizare în timpul Jocurilor Olimpice” a fost pus sub acuzare şi plasat marţi în arest preventiv, a anunţat parchetul din Paris, confirmând o informaţie din Le Parisien, relatează AFP.
Sinteza celor mai recente evenimente:
- Aproape o treime dintre ucraineni ar accepta unele concesii teritoriale făcute Rusiei în schimbul unei încheieri rapide a războiului, o proporţie care a crescut de peste trei ori în ultimul an.
- Ucraina vrea un „dialog direct” cu China cu privire la un plan de pace.
- Feribot folosit de ruși în scopuri militare, „avariat semnificativ” după un atac cu dronă al ucrainenilor.
- Locuitorii din Moscova care se înregistrează pentru a lupta în Ucraina vor primi un bonus de 1,9 milioane de ruble (21.777 dolari) din partea municipalităţii, ceea ce va ridica banii pe care urmează să-i încaseze pentru primul an în rândul forţelor la 5,2 milioane de ruble (59.600 dolari).
- Rusia: Legea împotriva organizațiilor străine „indezirabile” va fi extinsă.
- Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a primit marţi la Kiev pe secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolin, în faţa căruia a subliniat necesitatea de a pune capăt cât mai repede războiului provocat de invazia rusă în Ucraina.
- Ungaria, „indiferentă” faţă de mutarea de la Budapesta a reuniunilor europene, dar blochează un ajutor militar al UE pentru Ucraina.
––-
Cele mai importante informații de marți privind războiul au fost LIVE aici pe HotNews.ro
INTERVIURILE HotNews.ro