Robotul spatial Philae nu a mai transmis date in ultimele 10 zile si ii ingrijoreaza pe specialisti

Robotul european Philae, aflat pe cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, nu a mai transmis niciun fel de date in ultimele 10 zile, au anuntat, luni, controlorii de la sol ai acestei misiuni spatiale, care se tem ca dispozitivul si-a schimbat pozitia, fapt care ar putea compromite comunicarea cu Terra.

„Robotul ar fi putut sa se miste. Chiar si o simpla modificare a pozitiei sale ar putea insemna ca antenele sale sunt acum blocate”, se afirma in comunicatul de presa emis de Agentia spatiala germana (DLR), citat de site-ul fr.news.yahoo.com, citat de Mediafax.

„Am facut o serie de observatii care ne fac sa credem ca Philae ar fi putut sa se miste si ca antenele sale sunt ascunse (fata de Soare, n.r.) sau ca orientarea lor s-a schimbat”, a precizat coordonatorul acestui proiect stiintific, Stephan Ulamec.

„Pentru moment, suntem putin ingrijorati”, a adaugat purtatoarea de cuvant al DLR, Manuela Braun, contactata de agentia de presa AFP. „Incercam sa intelegem ce s-a intamplat”, a adaugat aceasta.

Philae, un robot-laborator, a realizat pe 12 noiembrie 2014 o premiera istorica, ajungand, la finalul unei coborari controlate, pe nucleul cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumita „Ciuri”.

Structura sa a avut insa de suferit intrucat, dupa ce a efectuat doua salturi pe suprafata corpului ceresc, Philae s-a pozitionat intr-o zona lipsita de lumina, iar bateriile sale solare s-au descarcat.

Dupa sapte luni de hibernare, Philae s-a „trezit”, pe 13 iunie. De atunci, robotul incearca sa stabileasca o comunicare satisfacatoare cu sonda Rosetta, care o insoteste pe „Ciuri” in periplul ei prin spatiu, dar ramane la o distanta destul de mare de aceasta, pentru a nu fi atinsa de jeturile de gaze si praf emise de cometa.

Robotul Philae are la bordul sau 10 instrumente stiintifice. Cercetatorii spera ca esantioanele ce vor fi obtinute de Philae prin foraj la nivelul scoartei acestei comete – ce are un diametru de 3-5 kilometri – vor contribui la descifrarea unora dintre secretele Universului.

Sonda europeana Rosetta este primul vehicul spatial care a reusit sa ajunga pe orbita unei comete, aflata la o distanta de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns langa cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko in luna august 2014, dupa o calatorie de peste zece ani prin spatiu si va ramane pe orbita ei minimum un an.

Lansata in 2004, misiunea Rosetta a Agentiei Spatiale Europene (ESA) este dedicata aflarii mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut sa joace un rol determinant in aparitia vietii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri ceresti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodata ale suprafetei unei comete.

In septembrie 2016, Rosetta ar trebui sa efectueze o coborare in spirala pe cometa, sa realizeze numeroase fotografii, pana in momentul prabusirii pe corpul ceresc, care va pune capat acestui experiment stiintific.

Plasarea unui robot pe o cometa aflata la o distanta de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezinta o premiera in istoria explorarii spatiale si un punct culminant al unei misiunii care a inceput in urma cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetatori pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 tari europene si Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spatiale.