Șase motive pentru care Federația Părinților nu susține examenele opționale de admitere la liceu
Posibilitatea unor licee de a organiza examene proprii de admitere, separate de examenul de evaluare națională, prevăzută în proiectul „România educată”, a stârnit un val de îngrijorare în rândul majorității părinților, spun reprezentanții Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, care enumeră șase motive pentru care se opun acestei variante.
Într-un comunicat de presă transmis joi, Federația Națională a Părinților spune că susține proiectul “România educată”, dar se opune propunerii ca liceele să poată organiza separat examene de admitere.
Conform reprezentanților Federației Naționale a Părinților, viziunea proiectului în ceea ce privește accesul în ciclul de învățământ liceal și recentele declarații ale ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, privind posibilitatea organizării de către licee a unor examene proprii de admitere, separat de examenul de evaluare națională, au stârnit un val de îngrijorare în rândul majorității părinților.
Federaţia părinților nu susține această modalitate de evaluare, enumerând 6 motive:
- 1. În sistemul de admitere propus, elevii care nu vor întruni punctajele necesare admiterii în liceul/profilul pentru care au candidat, dar ale căror rezultate sunt excepționale, vor fi repartizați în școli mult sub nivelul lor de pregătire, unde nu vor avea posibilitatea să își valorifice întregul potențial. Considerăm că limitarea opțiuniunilor de acces a copiilor foarte bine pregătiți, la una singură, constituie un dezavantaj al sistemului propus, cu pierderi majore în planul dezvoltării personale. În sistemul actual, elevii beneficiază de posibilitatea exprimării mai multor opțiuni, astfel încât fiecare elev să aibă acces într-un liceu care corespunde cu rezultatele sale și care îi poate asigura un parcurs școlar adecvat propriei deveniri;
- 2. Noul sistem va necesita o pregătire diferențiată a elevilor care va trebui să acopere atât exigențele specifice anumitor licee, pentru examenul de admitere, cât și pe cele specifice evaluării naționale, în cazul în care va fi necesar, nefiind admis la liceul pentru care a optat inițial. Examenul de evaluare națională actual reprezintă o formă de evaluare standardizată, elevii fiind testați unitar;
- 3. Examenul de admitere diferențiat, în funcție de ceea ce consideră fiecare şcoală a fi necesar de evaluat, va conduce la o lipsă de transparență, echitate și egalitate de şanse, subiectele urmând a fi concepute diferit, având la bază tipologii diferite de evaluare. Evaluarea națională actuală se desfășoară aplicând un sistem conceput de experți în programele şcolare, în mod obiectiv;
- 4. Un sistem de admitere cu subiecte concepute de profesori, la nivelul fiecărei unități de învățământ, nu oferă garanția integrității. Acest sistem de elaborare a subiectelor poate genera și un conflict major de interese, elevii care provin din ciclul gimnazial al şcolii respective fiind avantajați de faptul că au beneficiat permanent de o predare conformă cu exigențele respectivelor licee, reflectată și în modul de concepere a subiectelor de examen. În plus, va exista o presiune externă foarte mare asupra profesorilor respectivi care vor fi asaltați de elevi și părinții acestora pentru a oferi o pregătire suplimentară, specifică tipului de subiecte pe care le elaborează;
- 5. Admiterea diferențiată în unitățile de învățământ liceal va genera o lipsă de coerență a valorilor morale, sociale, va adânci segregarea şi inechitățile (în special pentru elevii cu posibilități materiale reduse sau proveniți din mediul rural, care nu vor avea posibilitatea unei pregătiri corespunzătoare pentru tipul de subiecte redactate de fiecare liceu), va conduce la o motivație negativă pentru elevi şi părinții acestora, cei mai mulți renunțând la posibilitatea continuării studiilor într-o anumită școală, de teama unui eșec. Toate acestea, contravin scopului proiectului „România educată” , acela de a construi un sistem de educație unitar, la aceleași standarde, pentru toți copiii români;
- 6. Educația este un drept și a crea un sistem propriu de evaluare e discriminatoriu, în sine, față de acest drept. Se va produce o ierarhie nefirească între unitățile de învățământ, ținând cont că fiecare în parte oferă propriile beneficii, baza materială, resursa umană performantă în anumite specializari. Aceste diferențe vor crea o competiție nedreaptă, ierarhii nerealiste. Practic, în loc să construim progresul real, prin încurajarea frecventării cu succes a oricărei instituții de învățământ, în loc să formăm caractere și competențe necesare adaptării la realitățile socio-economice, continuăm să transformăm educația, școala ca instituție, într-un stigmat.
Reprezentanții Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți mai spun că modalitatea de repartizare computerizată a elevilor realizată de sistemul actual, la nivel național, este transparentă, echitabilă și permite oricărui elev să ajungă la unitatea de învățământ propice dezvoltării sale, astfel că susțin menținerea acesteia.
Ei mai afirmă că actualul mod de evaluare poate fi îmbunătățit prin mărirea gradului de dificultate a unor subiecte, astfel încât să se poată asigura o selecție corectă a elevilor, conform pregătirii lor, și că este nevoie de un Examen Național, cu subiecte unice, riguros, echitabil, integru, cu evaluare de competențe multiple, care să devină un instrument corect de evaluare a tuturor candidaților.
Săptămâna trecută a fost lansat proiectul prezidențial „România Educată”, iar una dintre principalele schimbări în sistemul de învățământ prevăzute este organizarea unui examen de admitere la liceele de top, care să se desfășoare înainte de Evaluarea Națională, pe care cei admiși să nu o mai susțină. Opiniile sunt împărțite în privința acestei modificări ce ar putea intra în vigoare din 2022.
CITEȘTE ȘI:
INTERVIURILE HotNews.ro