Sari direct la conținut

Controversata lege care dă puteri sporite polițiștilor, atacată de PNL și USR la Curtea Constituțională: Actul normativ este menit să legitimeze violențele din 10 august

HotNews.ro
Controversata lege care dă puteri sporite polițiștilor, atacată de PNL și USR la Curtea Constituțională: Actul normativ este menit să legitimeze violențele din 10 august

Controversata lege propusă de ministrul Carmen Dan și de deputatul Florin Iordache și care dă puteri sporite polițiștilor a fost atacată luni de PNL și USR la Curtea Constituțională. Cele două partide spun că motivul pentru care Carmen Dan a impus acest proiect este încercarea de a acoperi prin noi articole de lege ilegalitățile comise de jandarmi la mitingul din 10 august, când protestatari pașnici au fost loviți în cap cu instrumente ilegale, deși nu reprezentau niciun pericol pentru forțele de ordine. „Folosirea violenței în raport cu cetățeanul devine mai arbitrară și mai ușor de justificat, fiind dificil să mai fie tras la răspundere un reprezentat al forțelor de ordine care folosește forța în mod disproporționat”, spun reprezentanții PNL și USR.

Legea a fost respinsă și în trecut de CCR, ea fiind practic redepusă și împinsă prin Parlament de majoritatea. „Motivul pentru care ministrul Carmen Dan a ținut cu orice preț să impună acest proiect, în speranța de a scăpa de remaniere, este încercarea de a acoperi prin noi articole de lege ilegalitățile comise de jandarmii din subordinea sa la represiunea din 10 august, când protestatari pașnici au fost loviți în cap cu instrumente ilegale, deși nu prezentau niciun pericol pentru forțele de ordine. În ciuda dovezilor evidente în acest sens, Carmen Dan nu a stabilit sancțiuni pentru cei vinovați și a prezentat doar câteva cuvinte irelevante dintr-un raport pe care ulterior l-a secretizat, refuzând să îl prezinte procurorilor și opiniei publice”, spune deputatul PNL Ovidiu Raețchi.

Cum este argumentată sesizarea depusă la Curtea Constituțională:

  • Prevederile legii încalcă art. 1 alin. (5) și art. 53 din Constituție, care stabilesc că „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”, respectiv cadrul în care poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți.
  • Sintagma „motive verosimile”, invocată în mod repetat în lege drept premisă pentru restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale, nu este definită în legislația din domeniul ordinii și siguranței publice, astfel că este vorba de o lipsă de claritate a prevederilor legii. În lipsa unei definiții legale care să clarifice înțelesul acestei sintagme, se poate constata că standardul existenței unor „motive verosimile” nu impune, în fapt, existența niciunui element obiectiv, cuantificabil, în virtutea căruia polițistul să poată acționa.
  • Legea nu reglementează cu claritate faptul că folosirea mijloacelor de constrângere trebuie realizată exclusiv când comportamentul persoanei vizate o impune în mod strict necesar și nici nu stabilește o ierarhie clară a mijloacelor de constrângere, ceea ce crează posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi și libertăți în mod abuziv.
  • Legea introduce o prezumție de legitimă apărare în favoarea polițistului, care va fi, astfel, îndrituit să riposteze. Or, o astfel de soluție legislativă încalcă Codul european de etică al Poliției, dar mai ales jurisprudența CEDO, având potențialul de a pune în pericol o serie de valori constituționale, precum viața sau integritatea fizică și pshică.

    Consultă aici integral sesizarea de neconstituționalitate

Proiectul de lege semnat de Carmen Dan și Florin Iordache își propune să modifice Legea 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, iar inițiatorii au preluat pasaje dintr-o altă lege mai veche adoptată de Parlament, care dădea puteri sporite polițiștilor și care a fost declarată neconstituțională în ansamblul ei de judecătorii de la CCR. În plus, ei au introdus o prevedere care le permite polițiștilor legitimarea și chiar ducerea la secție a românilor care participă la proteste care nu au aprobare. Nu este exclusă nici folosirea forței fizice pentru asta. Astfel, este modificată și Legea 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.

Printre amendamentele admise de deputați se numără și cel referitor la contravenția acordată celor care nu se legitimează în fața poliției. Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: „refuzul unei persoane de a furniza date pentru stabilirea identității sale sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau a organelor de ordine publică, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu”. Forma aflată în vigoare este: „refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penalăsau de menţinere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu”.

La articolul 31 alineatul (1), după litera 1) se introduce o nouă prevedere la atribuțiile polițiștilor: „să interzică temporar, pătrunderea într-un spațiu delimitat, marcat sau pe care l-a indicat, într-un imobil sau mijloc de transport, ori să dispună evacuarea temporară din acestea a oricărei persoane, dacă există un pericol la adresa vieții, sănătății, sau integrității corporale a sa ori a altor persoane”.

De asemenea, un alt amendament prevede posibilitatea polițiștilor de a solicita sprijinul pentru prinderea persoanelor urmărite: „să solicite, în condițiile legii, sprijinul populației pentru urmărirea, prinderea, imobilizarea și conducerea la sediul poliției a persoanelor care fac obiectul acestei măsuri, precum și să solicite ajutorul pentru asistarea la efectuarea unor acte procedurale”. Forma în vigoare prevede „să solicite sprijinul cetăţenilor pentru urmărirea, prinderea, imobilizarea şi conducerea la unităţile de poliţie a persoanelor care au comis fapte penale”.

CITEȘTE ȘI:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro