Sari direct la conținut

Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la dreptul de veto al statelor membre / Ce alte propuneri radicale face

HotNews.ro
Parlamentul European Bruxelles, Foto: Inquam Photos / George Călin
Parlamentul European Bruxelles, Foto: Inquam Photos / George Călin

​Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluţie care include mai multe propuneri pentru reforma UE, printre care şi luarea unui număr mai mare de decizii în Consiliu prin vot cu majoritatea calificată, în loc de unanimitate, cum este în prezent, relatează Agerpres.

Potrivit unui comunicat al PE, propunerile au fost făcute în urma Conferinţei privind viitorul Europei, „într-un context caracterizat de provocări fără precedent şi crize multiple”.

Legislativul UE afirmă că aceste reforme „au scopul declarat de a întări capacitatea Uniunii de a acţiona şi de a da mai multă greutate opiniilor cetăţenilor în procesul decizional”.

Printre propunerile PE se află instituirea unui sistem care „să reflecte mai bine un concept bicameral şi reducerea blocajelor în Consiliu prin luarea unui număr mai mare de decizii prin vot cu majoritate calificată şi prin procedura legislativă ordinară”.

În esență, este vorba de eliminarea dreptului la veto de către statele membre în anumite domenii considerate esențiale precum apărarea și politica externă a blocului comunitar. Donald Tusk, unul dintre cei mai influenți politicieni europeni, anunțase în urmă cu o zi că nu va susține o astfel de măsură.

Însă raportul pe baza căruia a fost făcută propunerea a fost aprobat miercuri seara cu 305 voturi pentru, 276 împotrivă şi 29 abţineri. Rezoluţia însoţitoare a fost adoptată cu 291 voturi pentru, 274 împotrivă şi 44 abţineri.

Parlamentul European vrea să restructureze din temelii arhitectura de putere în UE

Potrivit rezoluției adoptate, eurodeputaţii vor ca PE să aibă drept deplin de iniţiativă legislativă şi un rol de colegiuitor pentru bugetul pe termen lung.

Alte propuneri vizează revizuirea normelor referitoare la componenţa Comisiei (redenumită „Executivul European”), inclusiv privind alegerea preşedintelui Comisiei (care ar urma să fie numit de Parlament şi aprobat de Consiliul European, ceea ce reprezintă o inversare a procesului actual), limitarea numărului de comisari la 15 (cu un sistem de rotaţie între statele membre), autorizarea preşedintelui Comisiei să îşi aleagă colegiul pe baza preferinţelor politice, ţinând seama de echilibrul geografic şi demografic, şi posibilitatea de a introduce o moţiune de cenzură împotriva unui comisar individual.

De asemenea, eurodeputaţii vor o transparenţă mult mai mare în Consiliu prin publicarea poziţiilor statelor membre pe teme legislative şi o mai mare implicare a cetăţenilor în procesul decizional prin introducerea unei obligaţii ca Uniunea să creeze mecanisme participatorii adecvate şi prin întărirea rolului partidelor politice europene.

Eurodeputaţii solicită mai multe competenţe UE pe problemele legate de mediu şi competenţe comune în domeniile unde, în prezent, statele membre au competenţe exclusive: sănătatea publică (în special privind ameninţările transfrontaliere şi sănătatea sexuală şi reproductivă şi drepturile aferente), protecţia civilă, industria şi educaţia.

Eurodeputații vor mai multă putere pentru UE în ansamblul ei

„Competenţele partajate existente ar trebui extinse în mai multe domenii precum energia, afacerile externe, securitatea şi apărarea, politica privind frontierele externe şi infrastructura transfrontalieră”, consideră PE.

Deputaţii europeni şi-au reiterat apelul la modificarea tratatelor Uniunii Europene şi au cerut Consiliului să transmită aceste propuneri Consiliului European „imediat şi fără deliberare”.

Este acum la latitudinea şefilor de stat sau de guvern ai Uniunii Europene să convoace o Convenţie, printr-o decizie luată cu majoritate simplă.

Se preconizează că preşedinţia spaniolă a Consiliului UE va trimite Consiliului European aceste propuneri în decembrie. Cu toate acestea, renunțarea la luarea deciziilor importante prin vot unanim al statelor membre este în mare parte considerată a fi sortită eșecului, alte inițiative asemănătoare din trecut având aceeași soartă.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro