Sari direct la conținut

Cine sunt rebelii Houthi, cine îi susține și de ce atacă navele din Marea Roșie

HotNews.ro
Luptatori Houthi in capitala Yemenului, Foto: Hani Mohammed / Associated Press / Profimedia Images
Luptatori Houthi in capitala Yemenului, Foto: Hani Mohammed / Associated Press / Profimedia Images

Atacurile cu drone și rachete lansate de rebelii Houthi asupra navelor comerciale din Marea Roșie au determinat acum forțele conduse de Statele Unite și Marea Britanie să lanseze lovituri aeriene asupra țintelor din regiune. Dar cine este grupul rebel susținut de Iran care controlează o mare parte din Yemen?

Joi noapte, Statele Unite și Marea Britanie au lansat atacuri aeriene și maritime împotriva țintelor militare houthi din Yemen, ca răspuns la loviturile mișcării asupra navelor din Marea Roșie, Reuters notând că aceste atacuri reprezintă o dramatică extindere a războiului dintre Israel și Hamas din Fâșia Gaza.

Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că armata americană și cea britanică – cu sprijinul Australiei, Bahrainului, Canadei și Olandei – au lansat cu succes atacuri împotriva unor ținte Houthi. Au fost lovituri inclusiv în capitala Sanaa și în Hudaydah, bastionul Houthi din portul de la Marea Roșie. Printre țintele Houthi din Yemen s-au numărat centre logistice, sisteme de apărare aeriană și depozite de arme.

De ce au atacat Houthi navele din Marea Roșie?

Atacurile au fost declanșate după începerea războiului Israel-Hamas, în 7 octombrie, arată BBC.

Houthi și-au declarat sprijinul pentru Hamas și au anunțat că vor viza orice navă care călătorește spre Israel. Nu este clar însă dacă toate navele atacate se îndreptau de fapt spre Israel.

În noiembrie, Houthi au confiscat ceea ce au susținut că este o navă comercială israeliană. De atunci, au atacat mai multe vase comerciale, cu drone și cu rachete balistice.

Atacurile Houthi din Marea Roșie au crescut cu 500% în perioada noiembrie – decembrie. Amenințarea a devenit atât de mare încât marile companii maritime au încetat să mai navigheze în regiune, iar costurile asigurărilor au crescut de 10 ori de la începutul lunii decembrie, scrie BBC. Marile companii de transport, inclusiv Mediterranean Shipping Company, Maersk, Hapag-Lloyd și compania petrolieră BP, au anunțat că deviază rutele navelor de la Marea Roșie.

Teama este că prețurile combustibililor vor crește, iar lanțurile de aprovizionare vor fi deteriorate. Aceasta, în condițiile în care aproape 15% din comerțul maritim global trece prin Marea Roșie, care este legată de Mediterana prin canalul Suez și este cea mai scurtă rută de transport maritim între Europa și Asia.

Washingtonul a acuzat Iranul că este „profund implicat” în planificarea operațiunilor împotriva navelor comerciale din Marea Roșie.

Yahya Saree, purtătorul de cuvânt al grupării, a declarat într-un anunț televizat că mișcarea Houthi a lansat „un număr mare” de rachete balistice și drone spre Israel, în 31 octombrie, și că alte astfel de atacuri vor urma pentru „a ajuta palestinienii să obțină victoria”.

Saree susținea că Israelul este responsabil pentru instabilitatea din Orientul Mijlociu și că un „cerc al conflictului” din regiune este extins de „crimele continue” ale statului israelian.

El amenința că rebelii Houthi vor continua să lanseze atacuri până când „agresiunea israeliană se va opri”. Strigătul de luptă folosit de Houthi este „moarte Americii, moarte Israelului, blestem asupra evreilor și victorie pentru islam”.

Cine sunt rebelii Houthi

La sfârșitul anilor 1990, familia Houthi din nordul Yemenului a înființat o mișcare de „reviriment” religios pentru secta șiită „Zaydi”. Adepții acestuia, numiți zaydiți, trăiesc cu precădere în Yemen, unde formează aproximativ 45% din totalul populației. Zaydiții nu recunosc decât primii cinci imami, până la imamul Zayd ibn Ali, care a murit în 740 e.n. în centrul Irakului.

Zaydiți au condus în trecut Yemenul, însă de-a lungul anilor centrul lor de putere din nordul țării a devenit marginalizat, confruntându-se cu mari probleme economice.

Pe măsură ce fricțiunile dintre noua mișcare Houthi și guvernul de la Sana’a, capitala Yemenului, au crescut, cele două părți au ajuns să poarte o serie de războaie de gherilă și un scurt conflict la graniță cu Arabia Saudită, marea putere sunnită din regiune.

Rebelii Houthi au reușit să alunge guvernul Yemenului din capitala țării

Tensiunile au izbucnit într-un război civil în 2014, când capitala Sana’a a fost capturată de rebelii Houthi. Îngrijorată de influența tot mai mare a șiiților la granița sa, Arabia Saudită a intervenit în martie 2015 în fruntea unei coaliții sprijinite de Occident pentru a susține guvernul yemenit favorabil Riadului.

Cu toate acestea, rebelii Houthi au reușit să preia controlul asupra majorității nordului Yemenului, precum și a unor orașe importante, în timp ce guvernul sprijinit de coaliția internațională și-a stabilit sediul la Aden, cel mai mare oraș și port din sudul țării.

ONU estima în noiembrie 2021 că peste 377.000 de civili au fost uciși în timpul războiului civil în condițiile în care acesta a provocat mai multe episoade de foamete în Yemen.

Însă țara s-a bucurat de peste un an de calm relativ după ce ONU a reușit să medieze un armistițiu fragil. Arabia Saudită a purtat și ea negocieri cu rebelii Houthi pentru a ieși din război.

Rebelii Houthi fac parte din așa-zisă „Axă a Rezistenței” susținută de Iran, cea mai mare putere șiită din Orientul Mijlociu. La fel ca Iranul, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru palestinieni imediat după atacul surpriză al Hamas împotriva Israelului care a șocat comunitatea internațională pe 7 octombrie.

Rebelii au demonstrat în timpul războiului civil din Yemen că pot folosi cu succes drone și rachete, lansând atacuri asupra unor instalații petroliere și de infrastructură din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Coaliția condusă de saudiți care susține guvernul yemenit acuză Iranul că oferă arme, instruire și finanțare rebelilor. Ei neagă însă acest lucru, afirmând că își dezvoltă pe cont propriu armele pe care le folosesc. În cazul unor rachete de croazieră cu rază lungă, astfel de afirmații frizează ridicolul.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro